Capitolul I. Identitate, scop și principii doctrinare

Art. 1 – Identitatea juridică și simbolică a Partidului

Partidul Acțiunea Conservatoare, denumit în continuare „Partidul”, este o persoană juridică de drept public, constituită și organizată ca partid politic în conformitate cu prevederile Constituției României și ale Legii nr. 14/2003 a partidelor politice, fiind înregistrat în Registrul Partidelor Politice conform Sentinței civile nr. 30/DEC/P din data de 04.06.2025, rămasă definitivă.

Art. 2 – Denumirea Partidului

(1) Denumirea integrală a Partidului este „Acțiunea Conservatoare”.
(2) Denumirea prescurtată a Partidului este „ACT”.

Art. 3 – Semnul permanent și semnul electoral

(1) Reprezentarea sub formă grafică, alb/negru și color, a semnului permanent este redată în Anexa 1, parte integrantă a prezentului Statut. Semnul permanent al Partidului este reprezentat de un scut de culoare albastră, pe care sunt stilizate crestele unor munți sub care este amplasată denumirea prescurtată a partidului, respectiv „ACT”.

(2) Semnul permanent al Partidului este inscripționat pe drapelul Partidului și pe documentele oficiale ale Partidului. Semnul permanent al Partidului poate fi modificat doar prin hotărâre a Biroului Politic Național, în condițiile legii.

(3) Semnul electoral al Partidului este identic cu semnul permanent și poate fi modificat doar prin hotărâre a Biroului Politic Național, cu respectarea obligației de notificare către Autoritatea Electorală Permanentă și de publicare în Monitorul Oficial, potrivit legii.

Art. 4 – Sediul central al Partidului

Sediul central al Partidului este în București, str. Traian, nr. 168, sector 2. Sediul central poate fi schimbat la o altă adresă prin decizie a Biroului Politic Național.

Art. 5 – Scopul, obiectivele și principiile Partidului

(1) Partidul Acțiunea Conservatoare își fundamentează activitatea pe doctrina conservatoare românească, înțeleasă ca o sinteză între moștenirea conservatorismului național și exigențele prezentului. Aceasta exprimă fidelitatea față de valorile durabile ale societății – credință, familie, națiune, proprietate și rânduială – și respinge utopiile ideologice care subminează identitatea, ordinea firească și continuitatea culturală. Conservatorismul propus de Partid este activ, responsabil și ancorat în realitățile românești, urmărind construirea unei societăți întemeiate pe libertate, demnitate și respect față de tradiție.

(2) Principiile fundamentale ale Partidului sunt următoarele:

a) Ordinea firească și suveranitatea națională

Conservatorismul afirmă că ordinea firească, întemeiată pe legea naturală, autoritate legitimă și continuitate istorică, constituie fundamentul vieții sociale. Națiunea română nu este un construct administrativ abstract, ci o comunitate de limbă, credință, cultură și memorie colectivă. Statul izvorăște din identitatea istorică a națiunii și are vocația de a-i proteja rânduiala morală, unitatea culturală și continuitatea instituțională. Apărăm caracterul suveran, unitar și indivizibil al statului român, precum și dreptul său exclusiv de a decide asupra resurselor naționale, politicilor publice și cadrului legislativ propriu. Ne opunem curentelor globaliste care relativizează identitatea națională, subminează coeziunea culturală și promovează transferul de autoritate către structuri supranaționale lipsite de legitimitate democratică.

b) Credința creștină ca temelie spirituală

Credința creștină este coloana vertebrală a spiritualității și identității românești. Ea a modelat ethosul național prin valorile jertfei, răbdării, iertării și iubirii aproapelui, cultivând o viață duhovnicească profundă și o permanentă orientare către bine. În vremuri de restriște, a ținut unit poporul român și a oferit coerență spirituală, sens istoric și repere de unitate socială, prin comuniunea în credință și trăire. Susținem continuitatea prezenței credinței în viața publică și cultivarea valorilor creștine în familie, școală și cultură. Respingem curentele seculariste și globaliste care urmăresc marginalizarea religiei, golirea de conținut a valorilor spirituale și excluderea dimensiunii creștine din cultura contemporană.

c) Familia și educația

Familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie este temelia naturală a vieții sociale și mediul firesc al formării caracterului. Susținem educația clasică, întemeiată pe valori etern umane, rădăcini culturale și disciplină, care cultivă conștiința națională, responsabilitatea personală și atașamentul față de credință, cultură și muncă, în opoziție cu teoriile recente care subminează reperele educaționale și morale consacrate. Respingem curentele care neagă realitatea biologică a identității umane, slăbesc autoritatea părinților și transformă școala într-un spațiu al confuziei morale și al presiunii ideologice. Apărăm dreptul copiilor la formare într-un cadru valoric clar, orientat spre bine, adevăr și echilibru.

d) Proprietatea privată și inițiativa

Proprietatea privată este temelia libertății reale și expresia concretă a responsabilității personale, a continuității familiale și a legăturii dintre generații. Conservatorismul românesc afirmă o economie întemeiată pe inițiativa individuală, protejarea capitalului autohton, sprijinirea clasei de mijloc și dezvoltarea micii proprietăți. În această viziune, statul trebuie să creeze un cadru favorabil pentru întreprinzătorii locali, să reducă barierele administrative și să garanteze libertatea economică, în spiritul rânduielii sociale. Munca, inovația și competența trebuie încurajate prin politici economice juste, care să servească interesului național și continuității tradițiilor economice autohtone.

e) Comunitatea organică și principiul subsidiarității

Ordinea conservatoare a societății pornește de la persoană, familie și comunitățile locale, ca forme naturale de organizare socială. Susținem autonomia acestora în gestionarea resurselor, păstrarea tradițiilor și afirmarea valorilor proprii. Respectăm dreptul comunităților minoritare de a-și păstra identitatea culturală, lingvistică și confesională, dar reafirmăm că limba română este singura limbă oficială a statului și trebuie cunoscută și vorbită de toți cetățenii României, ca expresie a unității naționale și condiție a participării egale în viața publică. Ne opunem ferm oricărei forme de separatism, revizionism sau autonomism pe criterii etnice, care contravine Constituției și unității statului român.

f) Autoritatea legitimă și reforma statului

Statul român, deși reconstruit după 1989 pe temeiuri democratice, a fost subminat treptat de corupție, birocratizare și incompetență. Criza actuală a funcției publice nu este doar una administrativă, ci una de sens și legitimitate. Conservatorismul înțelege statul ca formă de civilizație, nu de dominație, iar reforma instituțională nu este un scop în sine, ci un mijloc de restabilire a ordinii firești, de consolidare a statului național și de reabilitare a demnității funcției publice, înțeleasă ca datorie față de comunitate. Reforma statului trebuie să se întemeieze pe trei direcții esențiale: reducerea aparatului administrativ, depolitizarea structurilor publice și ridicarea standardelor de integritate, răspundere și profesionalism.

g) Apartenența responsabilă la structurile euroatlantice și europene

Recunoaștem apartenența României la NATO și Uniunea Europeană ca o realitate strategică, rezultată din voința democratică a poporului român. Susținem cooperarea loială în cadrul acestor structuri, cu respectarea suveranității naționale, a valorilor tradiționale și a intereselor fundamentale ale statului român. Ne opunem unei Europe conduse de birocrați nealeși, care impun ideologii și politici contrare voinței națiunilor. Refuzăm modelul unei Europe fără state, fără rădăcini și fără legitimitate democratică. România trebuie să rămână în Uniunea Europeană, dar ca stat suveran, stăpân pe destinul său.

h) Memoria națională și pluralismul istoric

Conservatorismul valorizează asumarea onestă și echilibrată a trecutului ca fundament al continuității și identității naționale. Ne opunem ferm politicilor de culpabilizare colectivă care, prin legi ideologizate, încearcă să inducă o vină istorică nedreaptă poporului român și să ne interzică accesul liber la propriul trecut. Istoria nu este un instrument de reeducare culturală, ci un spațiu al cunoașterii și al asumării conștiente. Apărăm dreptul la o memorie echilibrată, care să cuprindă atât suferințele provocate de regimurile totalitare, cât și curajul, credința și jertfa elitelor conservatoare și a rezistenței anticomuniste. O națiune matură nu își rescrie trecutul după comandamente ideologice, ci îl înțelege și îl asumă cu luciditate, construind o conștiință istorică vie, responsabilă și demnă.

i) Idealul reîntregirii naționale

Susținem reunificarea firească a României, ca act de dreptate istorică și continuitate națională. Acest obiectiv trebuie realizat în pace, prin consens democratic, acțiune instituțională și susținere populară, în spiritul unității românilor din toate provinciile istorice. Sprijinim afirmarea identității românești și consolidarea legăturilor culturale, civice și instituționale cu toate teritoriile istorice românești aflate în afara granițelor actuale ale statului, în conformitate cu dreptul la autodeterminare al comunităților locale și în respectul ordinii internaționale.

(3) Aceste principii orientează toate deciziile politice, organizatorice și strategice ale Partidului și constituie criteriul esențial de selecție și promovare a membrilor, de formulare a programelor și de evaluare a performanței interne, în concordanță cu Constituția României, cu Legea nr. 14/2003 și cu principiile democratice.

(4) Interpretarea oficială a principiilor doctrinare prevăzute la alin. (2) revine Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină.

Capitolul II. Definiții

Art. 6 – Definiții

În sensul prezentului Statut, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) Nivel local – nivelul de organizare care cuprinde organizațiile teritoriale de nivel local, precum și sectoarele Municipiului București și localitățile din străinătate. Organismele lor de conducere poartă denumirea de Adunarea Locală și Biroul Executiv Local, cu excepția sectoarelor Municipiului București, unde poartă denumirea de Adunarea Locală a Sectorului și Biroul Executiv al Sectorului, urmate de numărul sectorului. Ori de câte ori prezentul Statut se referă la nivelul local ori la un organism de conducere de nivel local, dispoziția se aplică în mod corespunzător tuturor acestor structuri și organismelor lor de conducere.

b) Nivel județean – nivelul de organizare care cuprinde organizațiile teritoriale de nivel județean, precum și organizația Municipiului București și organizațiile regionale din străinătate. Organismele lor de conducere poartă denumirea de Adunarea Județeană a Reprezentanților și Biroul Executiv Județean, în cazul organizațiilor județene; Adunarea Municipală a Reprezentanților și Biroul Executiv al Municipiului București, în cazul organizației Municipiului București; respectiv Adunarea Regională a Reprezentanților și Biroul Executiv Regional, în cazul organizațiilor regionale din străinătate. Ori de câte ori prezentul Statut se referă la nivelul județean ori la un organism de conducere de nivel județean, dispoziția se aplică în mod corespunzător tuturor acestor structuri și organismelor lor de conducere.

c) Majoritate simplă – primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la o ședință a organismului intern, cu condiția îndeplinirii cvorumului.

d) Hotărâre – actul adoptat de un organism intern al Partidului care funcționează în mod colegial, în ședință legal constituită, cu respectarea cvorumului prevăzut de prezentul Statut. Hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor prezenți, dacă prezentul Statut nu prevede o altă majoritate. Hotărârile privind alegerea, desemnarea sau aprobarea de persoane ori de candidaturi se adoptă prin vot secret, dacă prezentul Statut nu prevede altfel. Hotărârea se motivează, cu excepția cazurilor în care, prin natura hotărârii ori potrivit unei dispoziții exprese a prezentului Statut, motivarea nu este necesară. Hotărârea se semnează de persoana care a prezidat ședința și se comunică persoanelor sau organismelor interne vizate și, în cazurile în care prezentul Statut prevede, Secretariatului General. Comunicarea către persoane se face prin poștă electronică, la adresa de e-mail înregistrată în Registrul Național al Membrilor. Hotărârea produce efecte față de persoanele și organismele interne vizate de la data comunicării, dacă prezentul Statut nu prevede altfel.

e) Decizie – actul individual emis, în formă scrisă, de un organism intern al Partidului care funcționează în mod unipersonal ori de o altă persoană cu funcție de conducere în cadrul Partidului, în exercitarea atribuțiilor proprii conferite prin prezentul Statut ori în executarea unor hotărâri ale organismelor colegiale competente. Decizia se semnează de emitent și se motivează atunci când afectează drepturile, calitatea de membru ori statutul unei persoane. Decizia nu poate modifica, înlocui sau revoca hotărârile organismelor colegiale ale Partidului și nu poate contraveni prezentului Statut ori hotărârilor Congresului sau ale Consiliului Național al Reprezentanților. Decizia se comunică persoanelor sau organismelor interne vizate și, în cazurile în care prezentul Statut prevede, Secretariatului General. Comunicarea către persoane se face prin poștă electronică, la adresa de e-mail înregistrată în Registrul Național al Membrilor. Decizia produce efecte față de persoanele și organismele interne vizate de la data comunicării, dacă prezentul Statut nu prevede altfel.

f) Validare – actul prin care organismul de conducere competent se pronunță, în condițiile prezentului Statut, asupra alegerii unui organism de conducere al unei organizații teritoriale de nivel inferior ori asupra unei candidaturi. Organismul poate confirma sau respinge alegerea ori candidatura, iar în cazul candidaturii o poate și modifica. Validarea alegerii unui organism de conducere privește exclusiv regularitatea statutară a acesteia. Validarea unei candidaturi privește atât regularitatea statutară, cât și oportunitatea acesteia. Validarea nu poate acoperi o încălcare a prezentului Statut sau a legii.

g) Revocare – măsura prin care o persoană încetează, înainte de termen, să exercite o funcție sau să facă parte dintr-un organism intern al Partidului. Revocarea poate interveni numai: a) ca efect al încetării calității de membru al Partidului; b) ca efect al revocării organismului din care persoana face parte; c) ca sancțiune disciplinară. Revocarea operează de drept în cazurile prevăzute la lit. a) și b) și se dispune prin hotărâre a comisiei de arbitraj și integritate în cazul prevăzut la lit. c).

h) Vacanța funcției – situația în care o funcție într-un organism intern al Partidului rămâne neocupată înainte de termen, ca urmare a încetării calității de membru al Partidului ori a oricărei alte cauze care determină imposibilitatea permanentă de exercitare.

i) Imposibilitate temporară de exercitare a funcției – situația în care titularul unei funcții dintr-un organism intern al Partidului este împiedicat vremelnic să își exercite atribuțiile, ca urmare a suspendării calității de membru al Partidului ori a oricărei alte cauze care determină imposibilitatea temporară de exercitare.

j) Mandat – împuternicirea acordată, pe o durată determinată, unei persoane sau unui organism intern ales, desemnat sau numit în condițiile prezentului Statut, pentru exercitarea unei funcții sau a atribuțiilor statutare. Organismul intern ales este organismul alcătuit, în tot sau în parte, din persoane alese prin vot. Mandatul începe la data alegerii, desemnării sau numirii și are o durată de patru ani, dacă prezentul Statut nu prevede altfel. Mandatul se exercită până la preluarea funcției de către succesori, chiar dacă termenul nu a fost împlinit sau a fost depășit. În caz de imposibilitate temporară de exercitare a funcției, interimarul își exercită atribuțiile până la revenirea titularului. În caz de vacanță a funcției, organismul intern care a ales sau a desemnat titularul se convoacă, după caz, în ședință extraordinară, în cel mult 60 de zile de la data la care a intervenit vacanța, pentru a ocupa funcția ori a completa organismul, dacă prezentul Statut nu prevede altfel. Mandatul persoanei care ocupă o funcție rămasă vacantă expiră odată cu mandatul persoanei înlocuite.

k) Registrul Național al Membrilor – evidența oficială unică, administrată de Secretariatul General, în care sunt înregistrați toți membrii Partidului, indiferent de organizația teritorială de apartenență, și care atestă calitatea de membru. Evidența cotizațiilor și publicarea datelor privind membrii se realizează cu respectarea obligațiilor prevăzute de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Dobândirea, suspendarea și încetarea calității de membru, precum și sancțiunile disciplinare produc efecte în cadrul Partidului de la data operării lor în Registru. Operarea sau radierea unei mențiuni în Registru se efectuează de Secretariatul General în termen de cel mult 10 zile de la primirea actului care o impune, dacă prezentul Statut nu prevede altfel.

l) Cotizație – contribuția financiară periodică datorată de fiecare membru al Partidului, al cărei cuantum și mod de repartizare între nivelurile teritoriale se stabilesc de organismele de conducere competente, în condițiile prezentului Statut. Plata cotizației la zi este condiție a exercitării dreptului de vot, iar neplata atrage suspendarea exercitării acestui drept. Dacă suma restantă nu este achitată în termen de 30 de zile de la notificarea scrisă a obligației restante, încetează calitatea de membru.

m) Funcție publică electivă – funcția dobândită ca urmare a rezultatului procesului electoral, exercitată în afara structurilor interne ale Partidului, fie prin alegere directă, prin votul universal, egal, direct, secret și liber exprimat al cetățenilor, precum funcțiile de Președinte al României, deputat, senator, membru al Parlamentului European, primar, președinte al consiliului județean și consilier local sau județean, fie prin alegere indirectă, prin votul unui organism la rândul său ales, precum funcțiile de viceprimar și vicepreședinte al consiliului județean, dobândită cu susținerea politică a Partidului prin candidaturi propuse, aprobate și validate potrivit prezentului Statut.

n) Funcție publică numită – funcția de demnitate publică ori orice altă funcție publică, în înțelesul art. 5 din Codul administrativ, dobândită prin numire, iar nu ca urmare a rezultatului procesului electoral, exercitată în afara structurilor interne ale Partidului, dobândită cu susținerea politică a Partidului prin propuneri de numire formulate potrivit prezentului Statut. Funcțiile publice numite se clasifică pe trei niveluri:

(i) nivelul I – funcțiile de prim-ministru, viceprim-ministru, ministru, judecător al Curții Constituționale, președinte al Senatului sau al Camerei Deputaților, precum și alte funcții de nivel constituțional sau guvernamental superior;

(ii) nivelul II – funcțiile de secretar de stat, subsecretar de stat, prefect, subprefect, conducători ai autorităților administrative autonome și ai agențiilor guvernamentale, precum și alte funcții de demnitate publică de nivel central sau național ori funcții asimilate acestora, funcțiile în cadrul organizațiilor și organismelor internaționale la care România este parte ori membru, membrii în organele de administrare sau de control ale întreprinderilor publice la care statul este acționar unic, majoritar ori deține controlul sau ale altor persoane juridice, indiferent de natura lor, la care statul ori o autoritate publică are dreptul, potrivit legii sau actelor constitutive, de a desemna reprezentanți;

(iii) nivelul III – funcțiile de conducere din instituțiile publice descentralizate sau deconcentrate de nivel județean ori local, membrii în organele de administrare sau de control ale întreprinderilor publice la care o unitate administrativ-teritorială este acționar unic, majoritar ori deține controlul, precum și alte funcții de conducere de nivel județean sau local ori funcții asimilate acestora.

o) Convocare – actul prin care membrii unui organism intern al Partidului sunt chemați să se întrunească în ședință ordinară sau extraordinară ori prin care o persoană este chemată să se înfățișeze în fața unui organism intern. Convocarea se face cu cel puțin 5 zile înainte de data ședinței, dacă prezentul Statut nu prevede un termen diferit, și cuprinde, în mod obligatoriu, data, ora și locul ori, după caz, modalitatea de desfășurare la distanță, iar în cazul convocării unui organism, și ordinea de zi. Convocarea se comunică prin grupul de comunicare electronică al organismului, administrat de Secretariatul General, iar în cazul persoanelor comunicarea se face prin poștă electronică, la adresa de e-mail din Registrul Național al Membrilor.

Capitolul III. Dobândirea calităţii de membru, drepturile și obligațiile membrilor

Secțiunea I – Dobândirea calității de membru

Art. 7 – Condițiile generale de aderare

(1) Poate deveni membru al Partidului orice cetățean român cu drept de vot care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) aderă în mod liber și conștient la identitatea doctrinară a Partidului, exprimată prin principiile fundamentale prevăzute la art. 5;

b) se angajează să respecte Statutul, Programul politic și regulamentele interne.

(2) Nu poate deveni membru al Partidului:

a) persoana condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni comise cu intenție, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea sau amnistia;

b) persoana care se află în situații de interdicție sau incompatibilitate prevăzute de lege;

c) persoana stabilită, prin hotărâre judecătorească definitivă, ca având calitatea de colaborator sau lucrător al fostei Securități, în sensul legislației privind deconspirarea acesteia ca poliție politică.

Art. 8 – Procedura de înscriere

(1) Înscrierea în Partid se face în baza unei cereri scrise de adeziune, însoțită de curriculum vitae și de o scrisoare de intenție.

(2) Cererea se adresează organizației locale aflate pe raza domiciliului, reședinței, locului de muncă sau de studii al solicitantului ori organizației locale în cadrul căreia acesta dorește să activeze, la alegerea sa. Dacă nu există o astfel de organizație, cererea poate fi depusă la cea mai apropiată organizație locală, iar în lipsa acesteia, la Biroul Executiv Județean din județul în care solicitantul dorește să activeze. Dacă nu există nici organizație județeană, cererea se depune la Biroul Politic Național.

(3) Organismul de conducere competent evaluează cererea, pe baza documentelor depuse, și verifică, inclusiv prin interviu sau alte mijloace adecvate, îndeplinirea condițiilor de aderare și asumarea principiilor doctrinare prevăzute la art. 5. Mijloacele de verificare vor fi proporționale cu nivelul responsabilităților vizate de solicitant în cadrul Partidului.

(4) Organismul de conducere competent se pronunță asupra cererii în termen de cel mult 15 zile de la depunerea acesteia. Hotărârea nu se motivează, prin derogare de la art. 6 lit. d).

(5) În cazul aprobării cererii, hotărârea se comunică Secretariatului General, care operează înscrierea în Registrul Național al Membrilor.

(6) Calitatea de membru al Partidului se dobândește la data operării înscrierii în Registrul Național al Membrilor, dată la care membrul este arondat organizației locale corespunzătoare criteriului ales potrivit alin. (2), dacă aceasta există.

(7) Hotărârea asupra cererii de aderare este definitivă în cadrul procedurilor interne ale Partidului și se comunică, în extras, solicitantului prin poștă electronică ori printr-un serviciu de mesagerie electronică, la datele de contact indicate în cererea de adeziune.

(8) Se consideră membru cu drept de vot al Partidului membrul care are cotizația achitată la zi. Doar membrii care au această calitate:

a) sunt luați în considerare la stabilirea pragurilor minime necesare pentru constituirea organizațiilor teritoriale și la formarea cvorumului organismelor interne;

b) pot alege și pot fi aleși în cadrul organismelor interne din care fac parte, în condițiile Statutului și ale regulamentelor interne ale Partidului.

Art. 9 – Transferul între organizații

(1) Un membru poate aparține unei singure organizații locale.

(2) Transferul membrului într-o altă organizație se face prin aceeași procedură ca în cazul primei înscrieri, potrivit art. 8.

(3) Aprobarea transferului se comunică Secretariatului General, care operează schimbarea arondării în Registrul Național al Membrilor. Transferul produce efecte de la data operării în Registru; la aceeași dată, apartenența la organizația locală anterioară încetează de drept.

(4) În cazul dizolvării organizației de apartenență, transferul trebuie solicitat în termen de cel mult 3 luni, sub sancțiunea încetării calității de membru.

Secțiunea a II-a – Drepturile și obligațiile membrilor

Art. 10 – Drepturile membrilor

(1) Drepturile membrilor sunt următoarele:

a) să participe la ședințele și la procesul de vot din cadrul Adunării Locale și al celorlalte organisme interne ale Partidului din care fac parte;

b) să propună candidați, să candideze și să fie, după caz, aleși, desemnați sau numiți în funcții din cadrul Partidului ori în funcții publice, în condițiile legii, cu respectarea principiilor competenței și profesionalismului;

c) să formuleze inițiative politice și să le supună dezbaterii în cadrul Adunării Locale sau a altor structuri ale Partidului din care fac parte, inclusiv prin susținerea de moțiuni.

(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. b) pot fi exercitate doar de membrii cu drept de vot, în sensul art. 8 alin. (8).

Art. 11 – Obligațiile membrilor

Obligațiile membrilor sunt:

a) să respecte prevederile prezentului Statut, ale regulamentelor interne, precum și deciziile luate de organismele de conducere și de comisiile de arbitraj și integritate, potrivit competențelor acestora;

b) să achite cotizația de membru și celelalte contribuții stabilite de organismele competente;

c) să participe activ la activitățile politice, organizatorice sau electorale ale Partidului la care sunt convocați de organismele din care fac parte;

d) să sprijine activitatea Partidului prin valorificarea cunoștințelor și competențelor proprii, atunci când acestea sunt necesare pentru buna desfășurare a activității Partidului;

e) să se abțină de la orice acțiune, declarație publică sau comportament care aduce atingere imaginii, intereselor sau unității Partidului;

f) să păstreze confidențialitatea informațiilor interne ale Partidului și să nu le divulge fără autorizarea prealabilă a organismului executiv competent potrivit funcției sau calității deținute în Partid;

g) să respecte și să promoveze principiile doctrinare fundamentale ale Partidului, astfel cum sunt definite la art. 5 și în Programul politic al Partidului, atât în viața internă de partid, cât și în spațiul public.

Capitolul IV. Suspendarea și încetarea calității de membru

Art. 12 – Suspendarea calității de membru

(1) Calitatea de membru se suspendă:

a) la cererea scrisă a persoanei interesate;

b) în cazul trimiterii în judecată pentru infracțiuni comise cu intenție, dacă organismul executiv competent constată că natura faptei aduce atingere gravă imaginii Partidului;

c) în caz de dizolvare a organizației locale de apartenență, de la data hotărârii de dizolvare și până la operarea transferului într-o altă organizație locală, în condițiile art. 9;

d) ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. c).

(2) Pe perioada suspendării, membrii nu beneficiază de drepturile aferente calității de membru, dar își păstrează obligațiile prevăzute de prezentul Statut.

Art. 13 – Încetarea calității de membru

Calitatea de membru încetează:

a) prin demisie;

b) prin aderarea la un alt partid;

c) pentru neplata cotizației, în condițiile art. 6 lit. l);

d) prin neexprimarea opțiunii de transfer în termen de 3 luni de la dizolvarea organizației de apartenență, în condițiile art. 9 alin. (4);

e) prin excludere;

f) la data decesului.

Art. 14 – Constatarea și operarea în Registru

(1) Suspendarea și încetarea calității de membru se constată prin decizie, cu excepția cazurilor în care acestea rezultă direct din aplicarea unei sancțiuni disciplinare de către comisiile de arbitraj ori din hotărârea prevăzută la art. 12 alin. (1) lit. b).

(2) Competența de emitere a deciziei aparține:

a) Secretarului General, pentru:

– membrii Consiliului Național al Reprezentanților;

– membrii Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină;

– membrii comisiilor de arbitraj și integritate, indiferent de nivel;

– membrii Comisiei Naționale de Cenzori și ai comisiilor județene de cenzori;

b) secretarului județean, pentru toți ceilalți membri ai Partidului din județul respectiv.

(3) În cazul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. b), constatarea se face prin hotărâre a Biroului Politic Național, pentru membrii prevăzuți la alin. (2) lit. a), respectiv a Biroului Executiv Județean, pentru membrii prevăzuți la alin. (2) lit. b). Hotărârea se comunică Secretariatului General.

(4) Deciziile emise de secretarul județean se comunică Secretariatului General.

(5) Deciziile de constatare a suspendării calității de membru întemeiate pe art. 12 alin. (1) lit. a) și c), precum și cele de constatare a încetării calității de membru întemeiate pe art. 13 lit. a) și f), sunt definitive în cadrul procedurii interne a Partidului.

(6) Deciziile de constatare a încetării calității de membru întemeiate pe art. 13 lit. b)–d), precum și hotărârea prevăzută la art. 12 alin. (1) lit. b), pot fi contestate de persoana vizată, în termen de 15 zile de la comunicare, cu aplicarea corespunzătoare a art. 17.

(7) Măsurile constatate prin deciziile prevăzute la alin. (5) se operează de Secretariatul General în Registrul Național al Membrilor.

(8) În cazurile prevăzute la alin. (6), dacă termenul de contestare expiră fără ca o contestație să fi fost formulată ori dacă contestația este respinsă, Secretariatul General operează măsura în Registrul Național al Membrilor în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului, respectiv de la comunicarea hotărârii de respingere. Dacă contestația este admisă, măsura nu se mai operează.

(9) În cazul în care o măsură deja operată este desființată prin hotărâre judecătorească definitivă, Secretariatul General radiază mențiunea din Registrul Național al Membrilor.

Capitolul V. Răspunderea disciplinară

Art. 15 – Abateri disciplinare

(1) Răspunderea disciplinară este personală și intervine numai pentru fapte săvârșite cu vinovăție. Constituie abateri disciplinare următoarele fapte săvârșite de membri:

a) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 11;

b) falsificarea, sustragerea ori distrugerea documentelor oficiale ale Partidului;

c) împiedicarea cu rea-credință a înscrierii de noi membri în Partid;

d) furnizarea, în procedura de stabilire a candidaturilor, de informații nereale, inexacte sau incomplete, de natură a influența decizia de validare, respingere sau modificare a candidaturilor;

e) dobândirea sau menținerea calității de membru prin ascunderea sau nedeclararea unor situații de incompatibilitate, interdicție ori condamnare penală, prevăzute la art. 7 alin. (2);

f) acțiuni deliberate pentru obținerea influenței asupra structurilor Partidului în scopuri personale ori de grup, contrare interesului general al acestuia.

(2) Încălcarea dispozițiilor art. 11 lit. e), f) și g) constituie abatere disciplinară gravă, sancționabilă cu suspendarea sau excluderea, atunci când fapta, prin natura sau consecințele sale publice ori interne, aduce atingere gravă imaginii, intereselor ori unității Partidului.

(3) Membrii organismelor de conducere și ai organismelor funcționale ale Partidului răspund disciplinar pentru neîndeplinirea atribuțiilor aferente funcției exercitate sau pentru refuzul de a pune în aplicare dispozițiile organismelor de conducere superioare ierarhic, atunci când fapta este repetată și a produs prejudicii grave funcționării organizației sau imaginii Partidului.

Art. 16 – Sancțiuni disciplinare

(1) Sancțiunile disciplinare aplicabile sunt:

a) avertisment scris;

b) suspendarea din funcțiile de conducere deținute în Partid;

c) suspendarea din calitatea de membru;

d) retragerea sprijinului politic pentru funcții publice;

e) revocarea din funcțiile de conducere deținute în Partid;

f) excluderea din Partid.

(2) Sancțiunile disciplinare se aplică cu respectarea principiului proporționalității, a gradualității și a dreptului la apărare.

(3) Sancțiunile disciplinare se dispun exclusiv prin hotărâre a comisiei de arbitraj și integritate competente potrivit prezentului Statut.

(4) Sancțiunile disciplinare se înscriu în Registrul Național al Membrilor de către Secretariatul General.

(5) În cazul în care hotărârea comisiei de arbitraj și integritate este desființată prin hotărâre judecătorească definitivă, Secretariatul General radiază sancțiunea din Registrul Național al Membrilor.

Art. 17 – Procedura disciplinară și jurisdicțională

(1) Procedura disciplinară se declanșează prin sesizarea comisiei de arbitraj și integritate competente, în cazul în care există indicii temeinice privind săvârșirea unei abateri. Sesizarea poate fi formulată de:

a) Biroul Executiv Local, pentru membrii organizației locale respective;

b) Biroul Executiv Județean, pentru membrii organizației județene respective;

c) Biroul Politic Național, pentru orice membru al Partidului;

d) Consiliul Național pentru Identitate și Doctrină, în cazul faptelor ce privesc încălcarea principiilor și valorilor fundamentale ale Partidului.

(2) În cazul în care sesizarea privește membrii Consiliului Național al Reprezentanților, ai Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină, ai comisiilor de cenzori, indiferent de nivel, ori ai comisiilor județene de arbitraj și integritate, aceasta poate fi formulată numai de Biroul Politic Național sau de Consiliul Național pentru Identitate și Doctrină.

(3) Cercetarea disciplinară a Președintelui Partidului sau a membrilor Comisiei Naționale de Arbitraj și Integritate se poate declanșa numai în baza hotărârii Consiliului Național al Reprezentanților, adoptată cu votul a cel puțin două treimi dintre membrii prezenți.

(4) Competența de soluționare a cauzelor disciplinare aparține:

a) Comisiei Naționale de Arbitraj și Integritate, pentru:

– membrii Consiliului Național al Reprezentanților;

– membrii Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină;

– membrii Comisiei Naționale de Cenzori și ai comisiilor județene de cenzori;

– membrii comisiilor județene de arbitraj și integritate;

– Președintele Partidului, în cazul declanșării procedurii potrivit alin. (3);

b) Comisiei Județene de Arbitraj și Integritate, pentru toți ceilalți membri ai Partidului din județul respectiv.

(5) Membrul cercetat este convocat de comisia competentă pentru a fi audiat, cu cel puțin 5 zile înainte de data ședinței. Convocarea cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 6 lit. o), descrierea faptelor imputate și dreptul de a formula apărări scrise și de a fi asistat sau reprezentat de un apărător. Lipsa nejustificată a membrului legal convocat nu împiedică soluționarea cauzei.

(6) Comisia soluționează cauza într-un termen de maximum 45 de zile de la primirea sesizării, prin hotărâre care se comunică în scris părților și Secretariatului General în termen de 15 zile de la adoptare.

(7) Membrii comisiilor au obligația de a se abține și pot fi recuzați în caz de conflict de interese sau lipsă de imparțialitate, în condițiile stabilite prin regulamentul intern.

(8) Hotărârile comisiilor de arbitraj și integritate sunt definitive în cadrul procedurii interne a Partidului.

Capitolul VI. Structura organizatorică a Partidului

Secțiunea I – Dispoziții comune

Art. 18 – Structura organizatorică a Partidului

(1) Organizațiile teritoriale, organizațiile speciale și organismele interne sunt structuri componente ale Partidului, fără personalitate juridică proprie.

(2) Structura Partidului se întemeiază pe principiile descentralizării, subsidiarității și autonomiei funcționale, aplicate corespunzător fiecărui nivel organizatoric.

(3) Partidul este alcătuit din:

a) organizațiile teritoriale, constituite pe niveluri organizatorice;

b) organizațiile speciale, structuri interne fără caracter teritorial;

c) organismele interne, cu rol de conducere, funcțional, doctrinar, consultativ, de control financiar intern și jurisdicțional.

(4) Structura teritorială a Partidului se bazează pe trei niveluri organizatorice:

a) nivel local, corespunzător comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor Municipiului București, precum și localităților sau zonelor din străinătate;

b) nivel județean, corespunzător județelor, Municipiului București și regiunilor geografice sau administrative dintr-un stat străin, considerate echivalent organizatoric cu un județ;

c) nivel național, corespunzător ansamblului organizațiilor teritoriale și structurilor centrale de conducere.

Art. 19 – Dispoziții comune privind organizațiile teritoriale

(1) Calitatea de organizație statutar constituită se dobândește prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: atingerea pragului minim de membri, alegerea organismelor de conducere statutare și validarea acestora de către organismul de conducere competent. Organizațiile teritoriale statutar constituite funcționează permanent.

(2) Organizațiile teritoriale pot reprezenta Partidul față de terți la nivelul corespunzător, pot încheia contracte, își pot asuma drepturi și obligații și pot deschide și gestiona conturi bancare numai în limita împuternicirii exprese acordate de Biroul Politic Național, conform procedurilor stabilite prin regulament intern aprobat de acesta.

(3) Organizațiile teritoriale pot sta în justiție în nume propriu numai în litigiile privind actele proprii, în condițiile legii.

(4) Fiecare organizație teritorială și fiecare organism de conducere este subordonat structurii ierarhice imediat superioare corespunzătoare nivelului său de organizare.

(5) Este interzisă constituirea de structuri informale, paralele sau autonome față de organizațiile statutare ale Partidului. Activitatea politică a membrilor se desfășoară exclusiv în cadrul organizațiilor statutare.

(6) Actele privind constituirea, validarea, dizolvarea, fuziunea, divizarea și reorganizarea organizațiilor teritoriale și speciale ale Partidului, precum și cele privind alegerea, validarea sau revocarea organismelor lor de conducere ori desemnarea comisiilor interimare, se comunică Secretariatului General, în vederea ținerii la zi a evidenței structurilor Partidului.

Secțiunea a II-a – Organizațiile teritoriale de nivel local

Art. 20 – Constituirea organizațiilor teritoriale de nivel local

(1) Organizația de nivel local se constituie la nivelul fiecărei comune, al fiecărui oraș, municipiu sau sector al Municipiului București, precum și al fiecărei localități sau zone geografice din străinătate.

(2) Organizația locală grupează membrii arondați acesteia pe baza unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 8 alin. (2).

(3) Numărul minim de membri necesar pentru constituirea unei organizații locale în țară este de:

a) 5 membri, în comune;

b) 15 membri, în orașe;

c) 20 de membri, în municipii;

d) 50 de membri, în municipiile reședință de județ.

(4) Numărul minim de membri necesar pentru constituirea unei organizații locale în străinătate este de:

a) 5 membri, în localități rurale sau de mici dimensiuni;

b) 10 membri, în orașe;

c) 20 de membri, în orașe mari, cu cel puțin 250.000 de locuitori;

d) 30 de membri, în capitale de stat.

(5) În Municipiul București se constituie șase organizații locale, corespunzătoare celor șase sectoare, fiecare cu un număr minim de 50 de membri. Organizațiile de sector pot constitui structuri de cartier, lipsite de calitatea de organizație statutar constituită, cu aprobarea Biroului Executiv al Municipiului București.

(6) Membrii dintr-o unitate teritorială în care nu există o organizație locală se pot organiza într-un grup de inițiativă, format din cel puțin 3 membri, în vederea atingerii pragului minim prevăzut la alin. (3) sau (4) și a constituirii organizației. Grupul de inițiativă funcționează sub coordonarea organismului de conducere competent.

(7) Atunci când într-o unitate teritorială numărul membrilor este insuficient pentru atingerea pragului minim, se poate constitui o organizație locală prin asocierea mai multor localități învecinate sau apropiate geografic în care sunt prezenți membri, atât în țară, cât și în străinătate. Asocierea se aprobă în prealabil de organismul de conducere competent.

(8) La atingerea pragului minim, constituirea organizației locale se inițiază la cererea membrilor care îl îndeplinesc ori din inițiativa organismului de conducere competent, care este obligat să convoace, în termen de cel mult 45 de zile de la constatarea îndeplinirii pragului, adunarea constitutivă a organizației, în cadrul căreia se aleg organismele de conducere statutare.

(9) Organismele de conducere alese se supun validării, după caz, a Biroului Executiv Județean ori a Biroului Executiv al Municipiului București, pentru organizațiile din țară, sau a Biroului Executiv Regional, pentru cele din străinătate, iar în lipsa acestora, a Biroului Politic Național.

Art. 21 – Dizolvarea, reorganizarea și transformarea organizațiilor teritoriale de nivel local

(1) O organizație locală poate fi dizolvată în oricare dintre următoarele situații:

a) numărul membrilor scade sub pragul minim prevăzut de prezentul Statut pentru o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive;

b) Adunarea Locală nu întrunește cvorumul, nici la a doua convocare, în cadrul a cel puțin două sesiuni consecutive.

(2) Dizolvarea se dispune de Biroul Politic Național numai după notificarea prealabilă a organizației și acordarea unui termen de 30 de zile pentru remedierea situației.

(3) În situația dizolvării, membrii rămași se pot organiza într-un grup de inițiativă local, în condițiile art. 20 alin. (6), în vederea reconstituirii organizației.

(4) Două sau mai multe organizații locale din același județ, respectiv din Municipiul București sau din aceeași regiune din străinătate, pot fuziona, la propunerea Biroului Executiv Local aprobată de Adunarea Locală a fiecăreia. Fuziunea produce efecte numai după validarea de către organismul de conducere competent.

(5) O organizație locală care acoperă mai multe unități administrativ-teritoriale poate fi divizată, la propunerea Biroului Executiv Local aprobată de Adunarea Locală, în organizații distincte corespunzătoare fiecărei unități administrativ-teritoriale. Divizarea produce efecte numai după validarea de către organismul de conducere competent.

Secțiunea a III-a – Organizațiile teritoriale de nivel județean

Art. 22 – Constituirea organizațiilor teritoriale de nivel județean

(1) Organizațiile teritoriale de nivel județean se constituie corespunzător fiecărui județ, Municipiului București și fiecărei regiuni din străinătate.

(2) Organizația de nivel județean este alcătuită din organizațiile locale constituite statutar pe raza teritorială a județului.

(3) În țară, o organizație județeană se constituie la atingerea unui prag minim de 200 de membri în cel puțin 20% din unitățile administrativ-teritoriale ale județului.

(4) Organizația Municipiului București se constituie cu un număr minim de 300 de membri, cu condiția existenței organizațiilor de sector constituite în fiecare dintre cele șase sectoare ale municipiului, potrivit art. 20 alin. (5).

(5) În străinătate, o organizație regională se constituie în regiuni geografice sau administrative, cu cel puțin 100 de membri și 3 organizații locale. Biroul Politic Național poate aproba derogări pentru regiunile cu comunități dispersate, în funcție de activitatea desfășurată și de potențialul de dezvoltare, raportat la mărimea comunității românești din regiune.

(6) La atingerea pragului minim, constituirea organizației județene se inițiază la cererea organizațiilor locale constituite în cuprinsul său, la cererea a cel puțin unei treimi dintre membrii înscriși în județ ori din inițiativa Biroului Politic Național. La atingerea pragului minim, Biroul Politic Național este obligat să convoace, în termen de cel mult 45 de zile de la constatarea îndeplinirii pragului, adunarea constitutivă a organizației, întrunită ca Adunare Județeană a Reprezentanților, în cadrul căreia se aleg organismele de conducere statutare.

(7) Organismele de conducere alese se supun validării Biroului Politic Național.

Secțiunea a IV-a – Organizațiile speciale

Art. 23 – Dispoziții generale

(1) Organizațiile speciale sunt structuri interne ale Partidului care grupează membrii pe criteriul apartenenței la o categorie socială sau profesională. Categoriile pot fi, fără ca această enumerare să fie limitativă: femei, tineri, pensionari, persoane cu dizabilități, cadre didactice, personal medical, agricultori, antreprenori.

(2) Organizațiile speciale au ca obiective reprezentarea intereselor specifice ale categoriei pe care o reprezintă în cadrul Partidului, formularea de propuneri pentru programul politic în domeniul propriu, precum și pregătirea și promovarea membrilor categoriei în structurile de conducere ale Partidului și în funcții publice.

(3) Organizațiile speciale pot fi organizate la nivel național sau județean, în funcție de dinamica membrilor și de activitatea în teritoriu.

(4) În cadrul Partidului se înființează, cu caracter prioritar, următoarele organizații speciale naționale: Organizația Femeilor Conservatoare, Organizația Tinerilor Conservatori, Organizația Pensionarilor Conservatori și Organizația Antreprenorilor Conservatori.

(5) Pe lângă organizațiile speciale prevăzute la alin. (4), Biroul Politic Național poate aproba înființarea și a altor organizații speciale, pentru categoriile prevăzute la alin. (1).

Art. 24 – Constituirea și funcționarea organizațiilor speciale

(1) O organizație specială județeană se constituie cu un număr minim de 5 membri. O organizație specială națională se constituie atunci când există organizații speciale județene de același tip în cel puțin 5 județe.

(2) Pot face parte dintr-o organizație specială numai membrii Partidului care se încadrează în categoria reprezentată de aceasta. Un membru poate activa în cel mult o organizație specială.

(3) Organizațiile speciale naționale sunt coordonate de Biroul Politic Național, iar cele județene de Birourile Executive Județene.

(4) Organismele de conducere ale organizațiilor speciale, alegerea, componența și atribuțiile acestora se stabilesc prin regulament intern aprobat de Biroul Politic Național.

(5) Organizația specială care nu mai îndeplinește condițiile de constituire pentru o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive poate fi reorganizată sau desființată prin hotărâre a Biroului Politic Național, cu notificarea prealabilă și acordarea unui termen de 30 de zile pentru remedierea situației.

Secțiunea a V-a – Organismele interne ale Partidului

Art. 25 – Categoriile de organisme interne

(1) Pe lângă organizațiile teritoriale prevăzute în prezentul capitol, Partidul cuprinde organisme interne, reglementate în capitolele următoare ale prezentului Statut, structurate în șase categorii:

a) organismele de conducere – cu rol deliberativ, executiv și de reprezentare la nivel local, județean și național;

b) organismele funcționale – cu atribuții administrative și financiare: Secretariatul General și Trezorierul Partidului;

c) organismul doctrinar – cu rol de interpretare și apărare a doctrinei Partidului: Consiliul Național pentru Identitate și Doctrină;

d) organismele consultative – cu rol de analiză, fundamentare și elaborare a politicilor publice: comisiile de specialitate și Consiliul Național pentru Politici Publice;

e) organismele de control financiar intern – cu rol de supraveghere și verificare a gestionării patrimoniului și a resurselor financiare ale Partidului: comisiile de cenzori;

f) organismele jurisdicționale interne – cu rol de soluționare a litigiilor și a cauzelor disciplinare: comisiile de arbitraj și integritate.

(2) Organizarea, componența și atribuțiile fiecărei categorii de organisme interne sunt reglementate în capitolele VII–XII ale prezentului Statut.

Capitolul VII. Organismele de conducere

Art. 26 – Dispoziții generale privind organismele de conducere

(1) Organismele de conducere ale Partidului sunt organismele interne cu rol deliberativ, executiv și de reprezentare, organizate astfel:

a) la nivel local: Adunarea Locală – organism deliberativ; Biroul Executiv Local – organism executiv; Președintele organizației locale – organism de reprezentare;

b) la nivel județean: Adunarea Județeană a Reprezentanților – organism deliberativ; Biroul Executiv Județean – organism executiv; Președintele organizației județene – organism de reprezentare;

c) la nivel național: Consiliul Național al Reprezentanților – organism deliberativ; Biroul Politic Național – organism executiv; Președintele Partidului – organism de reprezentare;

d) Congresul Partidului – organismul suprem de conducere la nivel național.

(2) Prevederile prezentului capitol referitoare la organismele de conducere locale și județene se aplică în mod corespunzător și organismelor echivalente constituite în străinătate, în măsura în care sunt compatibile cu legislația statului de reședință. Nu se aplică dispozițiile care, prin natura lor, presupun participarea la alegeri locale ori exercitarea de atribuții în raport cu autoritățile administrației publice din România. Reglementările aplicabile organismelor de conducere constituite în străinătate pot fi completate prin hotărâri ale Biroului Politic Național, cu respectarea legislației statului de reședință.

(3) Până la constituirea unui organism de conducere de nivel local sau județean, atribuțiile care îi revin acestuia potrivit prezentului Statut se exercită de organismul de conducere competent de la nivelul imediat superior. Preluarea nu poate modifica natura ori limitele atribuției și nu operează atunci când prezentul Statut prevede în mod expres o altă soluție.

(4) Hotărârile organismelor de conducere sunt obligatorii pentru toți membrii și toate organismele de conducere aflate sub autoritatea emitentului, inclusiv pentru cei care au votat împotrivă.

(5) Prin membru în funcție al unui organism executiv se înțelege membrul al cărui loc în organismul respectiv nu este vacant și care nu se află în imposibilitate temporară de exercitare a funcției la data ședinței. La ședințele unui organism executiv se convoacă numai membrii săi în funcție.

Secțiunea a II-a – Organismele de conducere de nivel local

Art. 27 – Adunarea Locală

(1) Adunarea Locală este organismul deliberativ al organizației locale, alcătuit din totalitatea membrilor acesteia.

(2) Adunarea Locală se convoacă în ședință ordinară în cel mult 45 de zile după alegerile parlamentare, precum și în ședință extraordinară ori de câte ori este necesar. Convocarea se face de către președintele organizației locale sau, în cazuri excepționale, de către președintele organizației județene ori de către Președintele Partidului, cu cel puțin 20 de zile înainte de data ședinței. Adunarea Locală se convoacă și la cererea a cel puțin unei treimi din membrii organizației, caz în care ședința se ține în cel mult 30 de zile de la înregistrarea cererii.

(3) Adunarea Locală întrunește cvorumul dacă, la prima convocare, sunt prezenți jumătate plus unul dintre membrii cu drept de vot, iar la a doua convocare, cel puțin un sfert.

(4) Adunarea Locală are următoarele atribuții:

a) alege președintele, vicepreședinții, secretarul și membrii Biroului Executiv Local;

b) alege delegații și supleanții pentru Adunarea Județeană a Reprezentanților;

c) propune delegați și supleanți pentru Congresul Partidului;

d) propune candidați pentru alegerile județene și parlamentare;

e) aprobă candidații pentru funcțiile de primar și consilier local, la propunerea Biroului Executiv Local;

f) aprobă divizarea organizației locale, la propunerea Biroului Executiv Local;

g) aprobă fuziunea organizației locale cu una sau mai multe organizații locale, la propunerea Biroului Executiv Local;

h) stabilește nivelul cotizațiilor la nivel local, la un nivel mai mare sau egal cu nivelul stabilit la nivel județean;

i) exercită orice alte atribuții prevăzute de Statut sau de regulamentele interne ale Partidului.

Art. 28 – Biroul Executiv Local

(1) Biroul Executiv Local este organismul de conducere executivă al organizației locale.

(2) Biroul Executiv Local se întrunește în ședințe ordinare lunar și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau la solicitarea a cel puțin unei treimi dintre membrii săi, caz în care ședința se ține în cel mult 10 zile de la înregistrarea solicitării.

(3) Biroul Executiv Local se compune din președinte, secretar, minimum un vicepreședinte și un număr de membri care nu poate fi mai mic de doi membri în cazul organizațiilor cu până la 50 de membri, respectiv de patru membri în cazul organizațiilor cu peste 50 de membri.

(4) Biroul Executiv Local întrunește cvorumul în prezența a jumătate plus unul din membrii săi în funcție. Calitatea de membru în funcție al Biroului Executiv Local încetează și prin transferul membrului într-o altă organizație locală.

(5) Biroul Executiv Local are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea politică și organizatorică a organizației locale între întrunirile Adunării Locale;

b) primește și soluționează cererile de înscriere în organizația locală;

c) ține evidența membrilor, urmărește încasarea cotizațiilor și a altor contribuții stabilite potrivit Statutului și raportează trimestrial secretarului organizației județene situația plății cotizațiilor;

d) formulează propuneri de candidați pentru funcțiile de primar și de consilier local, pe care le supune aprobării Adunării Locale;

e) formulează propuneri de reprezentanți ai Partidului în birourile electorale și asigură prezența acestora la procesul de votare;

f) aplică strategia campaniilor electorale la nivel local;

g) comunică Biroului Executiv Județean rezultatele obținute în alegeri;

h) propune Biroului Executiv Județean candidați pentru numirea în funcții publice de nivelul II și de nivelul III;

i) propune divizarea organizației, în condițiile art. 21 alin. (5);

j) propune fuziunea organizației cu una sau mai multe organizații locale, în condițiile art. 21 alin. (4);

k) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezentul Statut sau de regulamentele interne.

Art. 29 – Președintele organizației locale

(1) Președintele organizației locale este organismul de reprezentare al organizației locale și conduce activitatea curentă a acesteia.

(2) Președintele organizației locale are următoarele atribuții:

a) conduce activitatea curentă și asigură buna funcționare a organizației locale;

b) coordonează activitatea politică a organizației locale;

c) coordonează, pe linie politică, activitatea primarului, viceprimarului și a consilierilor locali ai Partidului;

d) reprezintă organizația locală în relația cu terții, inclusiv cu instituțiile publice și alte formațiuni politice;

e) convoacă și prezidează ședințele Biroului Executiv Local și ale Adunării Locale;

f) exercită orice alte atribuții stabilite prin prezentul Statut sau prin regulamentele interne.

(3) Președintele organizației locale poate delega vicepreședinților unele dintre atribuțiile sale.

(4) În caz de imposibilitate temporară de exercitare a funcției, interimatul este asigurat de vicepreședinte sau, dacă sunt mai mulți, de cel desemnat de președinte. În caz de vacanță, funcția este preluată de vicepreședinte sau, dacă sunt mai mulți, de cel desemnat de Biroul Executiv Local.

Secțiunea a III-a – Organismele de nivel județean

Art. 30 – Adunarea Județeană a Reprezentanților

(1) Adunarea Județeană a Reprezentanților este organismul deliberativ al organizației județene a Partidului, alcătuit din delegații organizațiilor locale din județ, cărora li se adaugă, ca membri de drept:

a) membrii Biroului Executiv Județean;

b) trezorierul organizației județene;

c) consilierii județeni și președintele Consiliului Județean, primarii, deputații, senatorii și europarlamentarii membri ai Partidului, aleși în județ.

Membrii de drept fac parte din Adunare pe durata exercitării funcției care le conferă această calitate, iar delegații organizațiilor locale, pe durata mandatului Adunării.

(2) Adunarea Județeană a Reprezentanților se întrunește în ședință ordinară o dată pe an și în ședință extraordinară ori de câte ori este necesar. Prima ședință ordinară a fiecărui mandat se ține în cel mult 90 de zile de la alegerile parlamentare.

(3) Adunarea Județeană a Reprezentanților se convoacă de către președinte sau, în cazuri excepționale, de către Președintele Partidului, cu cel puțin 45 de zile înainte de data ședinței. Adunarea se convoacă și la cererea a cel puțin unei treimi din membrii săi, caz în care ședința se ține în cel mult 60 de zile de la înregistrarea cererii. Ședința este prezidată de președinte, cu excepția cazului în care convocarea a fost făcută de Președintele Partidului, care poate să o prezideze personal ori să împuternicească în acest scop un membru al Biroului Politic Național.

(4) Adunarea Județeană a Reprezentanților întrunește cvorumul dacă la prima convocare sunt prezenți jumătate plus unul dintre membrii săi sau dacă la a doua convocare sunt prezenți cel puțin un sfert din membrii săi.

(5) Adunarea Județeană a Reprezentanților are următoarele atribuții:

a) alege președintele, vicepreședinții, secretarul și membrii Biroului Executiv Județean;

b) alege membrii Comisiei Județene de Arbitraj și Integritate, la propunerea Biroului Executiv Județean;

c) alege membrii Comisiei Județene de Cenzori, la propunerea Biroului Executiv Județean;

d) aprobă, la propunerea Biroului Executiv Județean, candidații pentru funcțiile de președinte al Consiliului Județean și consilier județean, precum și candidații pentru alegerile parlamentare;

e) desemnează trezorierul organizației județene, la propunerea președintelui;

f) dezbate raportul Comisiei Județene de Cenzori privind execuția bugetară, administrarea patrimoniului și gestiunea financiară a organizației județene și a structurilor subordonate și descărcarea de gestiune a organismelor competente, pentru mandatul încheiat;

g) aprobă programul anual de acțiune și bugetul anual de venituri și cheltuieli ale organizației județene, propuse de Biroul Executiv Județean;

h) stabilește nivelul minim al cotizației aplicabil organizațiilor locale din județ, la un nivel mai mare sau egal cu nivelul minim stabilit la nivel național;

i) orice alte atribuții indicate în prezentul Statut sau în regulamentele interne.

(6) Atribuțiile prevăzute la alin. (5) lit. a)–c), e) și f) se exercită în prima ședință ordinară a fiecărui mandat, iar cele prevăzute la lit. g), anual.

Art. 31 – Biroul Executiv Județean

(1) Biroul Executiv Județean este organismul de conducere executivă al Partidului la nivel județean.

(2) Biroul Executiv Județean se întrunește în ședințe ordinare lunar și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau la solicitarea a cel puțin unei treimi dintre membrii săi, caz în care ședința se ține în cel mult 10 zile de la înregistrarea solicitării.

(3) Biroul Executiv Județean se compune din președinte, secretar, minimum 1 vicepreședinte și cel puțin 4 membri.

(4) Biroul Executiv Județean întrunește cvorumul în prezența a jumătate plus unul din membrii săi în funcție. Calitatea de membru în funcție al Biroului Executiv Județean încetează și prin transferul membrului într-un alt județ.

(5) La ședințele Biroului Executiv Județean pot participa, cu rol consultativ, trezorierul organizației județene și președinții organizațiilor speciale județene, în cadrul dezbaterilor care privesc domeniul ori categoria pe care o reprezintă.

(6) Biroul Executiv Județean are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea organizațiilor locale din județ și a organizației județene;

b) validează organismele de conducere ale organizațiilor locale;

c) propune Adunării Județene a Reprezentanților membrii Comisiei Județene de Arbitraj și Integritate și ai Comisiei Județene de Cenzori;

d) aprobă, la propunerea președintelui, înființarea comisiilor de specialitate de nivel județean și desemnarea președinților acestora;

e) stabilește norma de reprezentare și numărul de delegați la Adunarea Județeană a Reprezentanților pentru fiecare organizație locală;

f) aprobă lista delegaților și supleanților organizațiilor locale la Congresul Partidului;

g) propune Adunării Județene a Reprezentanților candidații pentru funcțiile de președinte al Consiliului Județean și consilier județean, precum și candidații pentru alegerile parlamentare;

h) formulează propunerile de numire pentru funcțiile publice numite de nivelul II și de nivelul III, inclusiv pe baza propunerilor primite de la organizațiile locale;

i) pune în aplicare strategia campaniilor electorale și coordonează activitatea organizațiilor locale în campania electorală;

j) desemnează, pe baza propunerilor transmise de organizațiile locale, reprezentanții Partidului în toate birourile electorale din județ;

k) desemnează șeful campaniei electorale la nivel de județ, la propunerea președintelui;

l) administrează patrimoniul și resursele financiare și materiale ale organizației județene;

m) urmărește încasarea la secretariatul organizației județene a cotizațiilor și donațiilor;

n) elaborează bugetul anual de venituri și cheltuieli al organizației județene, propus de trezorier, și îl supune spre aprobare Adunării Județene a Reprezentanților;

o) stabilește structura de personal angajat pentru necesitățile de funcționare ale organizației județene și efectuează angajări și concedieri;

p) orice alte atribuții indicate în prezentul Statut sau în regulamentele interne.

Art. 32 – Președintele organizației județene

(1) Președintele organizației județene este organismul de reprezentare al organizației județene și conduce activitatea curentă a acesteia.

(2) Președintele organizației județene are următoarele atribuții:

a) conduce activitatea curentă și asigură buna funcționare a organizației județene;

b) coordonează activitatea politică a organizației județene;

c) coordonează activitatea organizațiilor locale din județ;

d) coordonează, pe linie politică, activitatea președintelui și vicepreședinților consiliului județean și a consilierilor județeni ai Partidului;

e) reprezintă organizația județeană în relația cu terții;

f) convoacă și prezidează ședințele Biroului Executiv Județean și pe cele ale Adunării Județene a Reprezentanților;

g) în cazuri excepționale, convoacă Adunarea Locală a organizațiilor locale din subordine;

h) propune Adunării Județene a Reprezentanților trezorierul organizației județene;

i) propune Biroului Executiv Județean înființarea comisiilor de specialitate de nivel județean și desemnarea președinților acestora;

j) propune Biroului Executiv Județean șeful campaniei electorale la nivel de județ;

k) orice alte atribuții indicate în prezentul Statut sau în regulamentele interne.

(3) Președintele organizației județene poate delega vicepreședinților unele din atribuțiile sale.

(4) În caz de imposibilitate temporară de exercitare a funcției, interimatul este asigurat de vicepreședinte sau, dacă sunt mai mulți, de cel desemnat de președinte. În caz de vacanță, funcția este preluată de vicepreședinte sau, dacă sunt mai mulți, de cel desemnat de Biroul Executiv Județean.

Secțiunea a IV-a – Organismele de nivel național

Art. 33 – Congresul

(1) Congresul este organismul suprem de conducere al Partidului, iar hotărârile sale sunt definitive în cadrul procedurilor interne ale Partidului. Congresul are atributele adunării generale a membrilor, prevăzute de legislația în vigoare.

(2) Congresul se întrunește în sesiune ordinară în cel mult 120 de zile de la data alegerilor parlamentare, precum și în sesiune extraordinară ori de câte ori este necesar.

(3) Congresul se convoacă de Biroul Politic Național sau de către Președintele Partidului, cu cel puțin 60 de zile înainte de data ședinței, în cazul ședințelor ordinare, și cel puțin 15 zile înainte, în cazul ședințelor extraordinare. Congresul poate fi convocat și la cererea Adunărilor Județene ale Reprezentanților din cel puțin o treime din organizațiile județene constituite, caz în care va fi organizat în maximum 90 de zile de la data înregistrării cererii.

(4) Congresul este constituit din delegații organizațiilor locale, cărora li se adaugă, ca membri de drept, membrii Consiliului Național al Reprezentanților. Membrii de drept fac parte din Congres pe durata exercitării funcției sau a mandatului care le conferă această calitate, iar delegații organizațiilor locale, pe durata mandatului Congresului.

(5) Congresul întrunește cvorumul dacă sunt prezenți cel puțin jumătate plus unul din totalul membrilor care compun Congresul, conform prevederilor alin. (4).

(6) Lucrările Congresului sunt deschise și conduse de secretarul general. La propunerea convocatorilor, Congresul alege, prin vot deschis, un președinte de ședință care conduce lucrările. Președintele de ședință nu poate fi candidat la funcția de Președinte al Partidului în cadrul aceluiași Congres.

(7) Congresul are următoarele atribuții:

a) aprobă Statutul Partidului, programul politic, precum și orice amendamente sau modificări la acestea;

b) aprobă reorganizarea Partidului, la propunerea Președintelui Partidului;

c) alege președintele, vicepreședinții, secretarul general al Partidului și ceilalți membri ai Biroului Politic Național;

d) desemnează Președintele Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină și Președintele Consiliului Național pentru Politici Publice, la propunerea Biroului Politic Național;

e) alege membrii aleși ai Consiliului Național al Reprezentanților;

f) alege membrii Comisiei Naționale de Arbitraj și Integritate și ai Comisiei Naționale de Cenzori, la propunerea Biroului Politic Național;

g) desemnează candidatul Partidului pentru alegerile prezidențiale, la propunerea Consiliului Național al Reprezentanților;

h) dezbate raportul Comisiei Naționale de Cenzori privind execuția bugetară, administrarea patrimoniului și gestiunea financiară a Partidului și descărcarea de gestiune a organismelor competente, pentru mandatul încheiat;

i) decide autodizolvarea Partidului;

j) orice alte atribuții stabilite prin prezentul Statut.

(8) Hotărârile prevăzute la alin. (7) lit. a), b) și i) se adoptă cu votul favorabil a două treimi din membrii prezenți.

Art. 34 – Consiliul Național al Reprezentanților

(1) Consiliul Național al Reprezentanților este organismul deliberativ suprem între congrese.

(2) Sunt membri de drept ai Consiliului Național al Reprezentanților:

a) membrii Biroului Politic Național;

b) președinții organizațiilor județene, ai organizației Municipiului București, ai organizațiilor regionale din străinătate și ai organizațiilor speciale de nivel național;

c) președinții comisiilor de specialitate naționale;

d) Trezorierul Partidului;

e) membrii Guvernului, parlamentarii, europarlamentarii, secretarii de stat, prefecții sau, după caz, subprefecții, dacă sunt membri ai Partidului;

f) Primarul general al Capitalei, primarii de sector, primarii municipiilor reședință de județ și președinții de Consilii Județene, dacă sunt membri ai Partidului.

Membrilor de drept prevăzuți la lit. a)–f) li se adaugă membrii aleși de Congres, potrivit art. 33 alin. (7) lit. e).

Membrii de drept fac parte din Consiliu pe durata exercitării funcției care le conferă această calitate, iar membrii aleși, pe durata mandatului Consiliului.

(3) Consiliul Național al Reprezentanților se constituie în termen de cel mult 60 de zile de la Congres și se întrunește în ședințe ordinare o dată pe an și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.

(4) Consiliul Național al Reprezentanților se convoacă de către Președintele Partidului sau de către Biroul Politic Național, cu cel puțin 45 de zile înainte de data ședinței. Consiliul Național al Reprezentanților poate fi convocat și la cererea a cel puțin unei treimi dintre membrii săi, caz în care ședința se ține în cel mult 60 de zile de la înregistrarea cererii.

(5) Consiliul Național al Reprezentanților întrunește cvorumul dacă la prima convocare sunt prezenți jumătate plus unul dintre membrii săi sau dacă la a doua convocare sunt prezenți cel puțin un sfert din membrii săi.

(6) Consiliul Național al Reprezentanților are următoarele atribuții:

a) coordonează întreaga activitate a Partidului între congrese;

b) ratifică hotărârile adoptate de Biroul Politic Național în situații urgente, în condițiile prezentului Statut;

c) aprobă deciziile strategice privind alianțele politice și protocoalele de colaborare cu alte formațiuni politice, precum și orientările programatice majore ale Partidului între congrese;

d) aprobă politicile sectoriale și Programul de Guvernare al Partidului, la propunerea Consiliului Național pentru Politici Publice;

e) alege membrii Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină, la propunerea Președintelui acestuia;

f) desemnează președinții comisiilor de specialitate naționale, la propunerea Președintelui Partidului sau a Președintelui Consiliului Național pentru Politici Publice;

g) aprobă propunerile de numire pentru funcțiile publice numite de nivelul I, formulate de Biroul Politic Național, cu consultarea prealabilă a comisiei de specialitate competente;

h) aprobă candidaturile pentru alegerile europarlamentare, la propunerea Biroului Politic Național;

i) propune Congresului candidatul Partidului pentru alegerile prezidențiale;

j) desemnează Trezorierul Partidului, la propunerea Președintelui Partidului;

k) stabilește nivelul minim al cotizației la nivel național, precum și procentajul din cotizații care este vărsat de organizațiile locale la nivel județean, respectiv de organizațiile județene la nivel național;

l) aprobă bugetul anual de venituri și cheltuieli al Partidului, la propunerea Biroului Politic Național;

m) aprobă regulamentele interne ale Comisiei Naționale de Cenzori, ale Comisiei Naționale de Arbitraj și Integritate, ale Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină, precum și ale Consiliului Național pentru Politici Publice și comisiilor de specialitate, la propunerea fiecăruia dintre aceste organisme;

n) orice alte atribuții stabilite de Congres sau care reies din prevederile prezentului Statut.

Art. 35 – Biroul Politic Național

(1) Biroul Politic Național este organismul de conducere executivă al Partidului la nivel național.

(2) Biroul Politic Național se întrunește în ședințe ordinare lunar și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la convocarea Președintelui Partidului sau a cel puțin unei treimi din membri, caz în care ședința se ține în cel mult 10 zile de la înregistrarea solicitării.

(3) Biroul Politic Național se compune din Președintele Partidului, Secretarul General, minimum 3 vicepreședinți și cel puțin 6 membri. Sunt membri de drept ai Biroului Politic Național, prin funcția deținută, Președintele Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină și Președintele Consiliului Național pentru Politici Publice.

(4) Biroul Politic Național întrunește cvorumul de ședință în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi în funcție.

(5) La ședințele Biroului Politic Național participă, cu rol consultativ, Trezorierul Partidului, în special în cadrul dezbaterilor privind chestiuni financiare sau patrimoniale.

(6) Biroul Politic Național are următoarele atribuții:

a) conduce activitatea Partidului între ședințele Consiliului Național al Reprezentanților;

b) propune Congresului modalitatea de alegere a Președintelui Partidului, a vicepreședinților, a Secretarului General și a celorlalți membri ai Biroului Politic Național: fie prin vot preferențial, direct și secret, fie prin vot pe o moțiune susținută de candidatul la președinția Partidului împreună cu echipa sa (secretar general, vicepreședinți și membri);

c) propune Congresului desemnarea Președintelui Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină și a Președintelui Consiliului Național pentru Politici Publice, precum și alegerea membrilor Comisiei Naționale de Arbitraj și Integritate și ai Comisiei Naționale de Cenzori;

d) aprobă înființarea comisiilor de specialitate de nivel național, la propunerea Președintelui Partidului sau a Președintelui Consiliului Național pentru Politici Publice;

e) formulează propunerile de numire pentru funcțiile publice numite de nivelul I;

f) aprobă propunerile de numire pentru funcțiile publice numite de nivelul II, formulate de Președintele Partidului sau de Biroul Executiv Județean, cu consultarea prealabilă a comisiei de specialitate competente;

g) aprobă propunerile de numire pentru funcțiile publice numite de nivelul III, formulate de Biroul Executiv Județean, cu consultarea prealabilă a comisiei de specialitate competente;

h) desemnează reprezentantul Partidului în Biroul Electoral Central;

i) desemnează liderii grupurilor parlamentare;

j) stabilește mandatul politic al membrilor Partidului în Guvern, în acord cu Programul de Guvernare;

k) propune candidaturile pentru alegerile europarlamentare;

l) validează candidații aprobați de către Adunările Locale și Adunările Județene ale Reprezentanților pentru alegerile locale, județene și parlamentare;

m) dispune dizolvarea organizațiilor de nivel local, în condițiile art. 21;

n) validează organismele de conducere alese ale organizațiilor teritoriale de nivel județean, potrivit art. 22 alin. (7), precum și, în subsidiar, ale celor de nivel local, potrivit art. 20 alin. (9);

o) stabilește norma de reprezentare și numărul de delegați la Congresul Partidului pentru fiecare organizație județeană;

p) poate decide schimbarea semnului permanent și/sau electoral al Partidului, precum și schimbarea sediului central al acestuia;

q) inițiază și dezvoltă relațiile interne și internaționale ale Partidului cu alte partide politice, organizații neguvernamentale, sindicate, asociații patronale și altele asemenea;

r) propune spre aprobare Consiliului Național al Reprezentanților încheierea de protocoale de colaborare cu alte formațiuni politice;

s) administrează patrimoniul și resursele financiare și materiale ale organismelor centrale;

t) elaborează bugetul anual de venituri și cheltuieli al Partidului, propus de Trezorierul Partidului, și îl supune spre aprobare Consiliului Național al Reprezentanților;

u) aprobă Regulamentul intern al organismelor de conducere și al Secretariatului General, regulamentul organizațiilor speciale și regulamentul electoral, la propunerea Secretariatului General, precum și regulamentul intern al trezorierilor, la propunerea Trezorierului Partidului;

v) adoptă hotărâri în situațiile urgente, cu excepția competențelor exclusive ale Congresului sau ale Consiliului Național al Reprezentanților, hotărâri pe care le supune ratificării Consiliului Național al Reprezentanților la prima ședință a acestuia; în această situație, convocarea poate fi făcută de Președintele Partidului cel mai târziu în preziua ședinței, prin derogare de la termenul prevăzut la art. 6 lit. o);

w) orice alte atribuții stabilite de Congres sau care reies din prevederile prezentului Statut.

Art. 36 – Revocarea organismelor de conducere ale organizațiilor teritoriale

(1) Biroul Politic Național poate revoca organismele de conducere ale organizațiilor locale sau județene pentru fapte deosebit de grave sau repetate, constând în special în: încălcarea prevederilor Statutului, refuzul de a pune în aplicare hotărârile organismelor ierarhic superioare, săvârșirea unor abateri administrative sau financiare, prejudicierea imaginii ori a intereselor Partidului sau încălcarea principiilor doctrinare fundamentale.

(2) Propunerea de revocare poate fi formulată de către Președintele Partidului, Secretariatul General sau Biroul Executiv Județean ierarhic superior, în baza unei sesizări care cuprinde descrierea faptelor imputate și temeiurile acesteia.

(3) Președintele organismului de conducere propus spre revocare este convocat și audiat de Biroul Politic Național, cu aplicarea corespunzătoare a art. 17 alin. (5).

(4) Hotărârea de revocare poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare la Comisia Națională de Arbitraj și Integritate, care verifică legalitatea acesteia, cu respectarea dreptului la apărare.

(5) În urma revocării, Biroul Politic Național desemnează o comisie interimară cu un mandat limitat la 90 de zile, în vederea organizării de alegeri statutare. Mandatul comisiei interimare poate fi prelungit o singură dată, pentru maximum 30 de zile, în cazuri justificate.

Art. 37 – Președintele Partidului

(1) Președintele Partidului este reprezentantul legal și conducătorul politic al acestuia, având responsabilitate directă în fața Congresului pentru orientarea și coerența politicii Partidului.

(2) Președintele Partidului este și Președintele Consiliului Național al Reprezentanților și al Biroului Politic Național.

(3) Președintele Partidului are următoarele atribuții principale:

a) conduce activitatea curentă și asigură buna funcționare a Partidului;

b) convoacă lucrările Congresului;

c) convoacă și prezidează ședințele Consiliului Național al Reprezentanților și ale Biroului Politic Național;

d) în mod excepțional, convoacă Adunările Județene ale Reprezentanților și Adunările Locale;

e) stabilește sarcinile Secretarului General și ale celorlalți membri ai Biroului Politic Național;

f) reprezintă Partidul în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, precum și cu alte partide sau organizații din țară sau străinătate;

g) supune aprobării Congresului propunerile de modificare a Programului politic;

h) poate sesiza Consiliul Național pentru Identitate și Doctrină pentru interpretarea principiilor doctrinare și pentru verificarea compatibilității doctrinare a candidaturilor și a propunerilor de numire;

i) formulează propunerile de numire pentru funcțiile publice numite de nivelul II;

j) prezintă autorităților electorale competente listele de candidați pentru alegerile locale, alegerile parlamentare și alegerile europarlamentare și candidatul pentru alegerile prezidențiale;

k) numește șeful de campanie la nivel național pentru alegerile locale, alegerile parlamentare, alegerile europarlamentare și alegerile prezidențiale;

l) coordonează activitatea Trezorierului Partidului, în calitate de ordonator politic principal de credite, și asigură controlul executiv asupra gestiunii financiare a Partidului;

m) coordonează, pe linie politică, activitatea parlamentară a Partidului, prin liderii grupurilor parlamentare;

n) propune Congresului reorganizarea Partidului;

o) orice alte atribuții stabilite de Congres sau care reies din prevederile prezentului Statut.

(4) Președintele Partidului poate delega vicepreședinților unele din atribuțiile sale.

(5) Președintele Partidului emite decizii care nu pot contraveni prevederilor prezentului Statut, hotărârilor Congresului sau ale Consiliului Național al Reprezentanților.

(6) În caz de imposibilitate temporară de exercitare a funcției, interimatul este asigurat de un vicepreședinte desemnat de președinte. În caz de vacanță, funcția este preluată de un vicepreședinte desemnat de Biroul Politic Național.

Capitolul VIII. Organismele funcționale ale Partidului

Secțiunea I – Secretariatul General

Art. 38 – Dispoziții generale

(1) Secretariatul General este un organism funcțional permanent al Partidului, organizat la nivel național, care asigură suportul administrativ, logistic, tehnic și organizatoric pentru activitatea Partidului și a structurilor acestuia, în conformitate cu prezentul Statut și cu hotărârile Biroului Politic Național.

(2) Secretariatul General funcționează sub autoritatea directă a Președintelui Partidului și în coordonarea Biroului Politic Național, în limitele competențelor stabilite prin prezentul Statut.

Art. 39 – Structura de conducere

(1) Secretariatul General este condus de Secretarul General al Partidului, ales de Congres.

(2) Secretarul General poate fi asistat de unul sau mai mulți secretari generali adjuncți, desemnați de Biroul Politic Național, la propunerea Secretarului General.

(3) În caz de imposibilitate temporară de exercitare a funcției, interimatul este asigurat de un secretar general adjunct desemnat de Secretarul General. În caz de vacanță a funcției, Președintele Partidului desemnează succesorul dintre secretarii generali adjuncți.

(4) Organizarea internă, atribuțiile detaliate și procedurile de lucru ale Secretariatului General, precum și ale secretarilor la nivel județean și local, sunt reglementate prin regulament intern aprobat de Biroul Politic Național.

Art. 40 – Atribuțiile Secretariatului General

Secretariatul General îndeplinește următoarele atribuții:

a) asigură suport metodologic și administrativ pentru constituirea, organizarea și funcționarea organizațiilor teritoriale și speciale ale Partidului;

b) evaluează periodic activitatea organizațiilor teritoriale, conform criteriilor stabilite de Biroul Politic Național, și propune Biroului Politic Național măsuri de eficientizare;

c) administrează și actualizează Registrul Național al Membrilor, în condițiile art. 6 lit. k), pe baza raportărilor trimestriale ale organizațiilor teritoriale;

d) organizează logistic Congresul, ședințele Consiliului Național al Reprezentanților și ale Biroului Politic Național, asigurând documentarea și secretariatul tehnic;

e) coordonează activitatea de secretariat și comunicare internă a Partidului, inclusiv gestionarea corespondenței; constituie și administrează câte un grup de comunicare electronică pentru fiecare organism intern al Partidului;

f) coordonează activitatea aparatului tehnic central și a personalului angajat al Partidului;

g) elaborează și supune aprobării Biroului Politic Național Regulamentul intern al organismelor de conducere și al Secretariatului General, regulamentul organizațiilor speciale și regulamentul electoral;

h) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Biroul Politic Național sau dispuse de Președintele Partidului.

Art. 41 – Secretarii organizațiilor județene și locale

(1) Secretarul organizației județene este membru al Biroului Executiv Județean, ales de Adunarea Județeană a Reprezentanților.

(2) Secretarul județean îndeplinește atribuții administrative, organizatorice și de comunicare, sub autoritatea președintelui organizației județene și sub coordonarea metodologică și funcțională a Secretariatului General, potrivit Statutului și regulamentului intern.

(3) Secretarul județean are următoarele atribuții:

a) asigură suport metodologic și administrativ pentru constituirea, organizarea și funcționarea organizațiilor locale și a organizațiilor speciale de nivel județean, în conformitate cu dispozițiile statutare;

b) evaluează periodic activitatea organizațiilor locale din județ, în baza criteriilor stabilite de Secretariatul General, și formulează propuneri motivate către Biroul Executiv Județean;

c) gestionează evidența membrilor din județ și transmite trimestrial Secretariatului General actualizările necesare ținerii la zi a Registrului Național al Membrilor, precum și situația plății cotizațiilor centralizată pe baza raportărilor primite de la organizațiile locale;

d) asigură legătura operativă dintre organizațiile locale și Biroul Executiv Județean;

e) organizează logistic ședințele Adunării Județene a Reprezentanților și ale Biroului Executiv Județean;

f) orice alte atribuții stabilite prin hotărâre a Biroului Executiv Județean sau prin regulamentul intern.

(4) Secretarul organizației locale este membru al Biroului Executiv Local, ales de Adunarea Locală. Acesta îndeplinește atribuții administrative, organizatorice și de comunicare la nivelul organizației locale, sub autoritatea președintelui organizației locale și sub coordonarea funcțională a secretarului județean, potrivit regulamentului intern.

Secțiunea a II-a – Trezorierul Partidului

Art. 42 – Organizarea trezorierilor

(1) Gestionarea fondurilor Partidului se realizează:

a) la nivel național – de către Trezorierul Partidului;

b) la nivel județean – de către trezorierii organizațiilor județene.

(2) Trezorierul Partidului coordonează tehnic și metodologic activitatea departamentului financiar-contabil al aparatului central și a trezorierilor organizațiilor județene.

(3) În exercitarea atribuțiilor sale, Trezorierul Partidului poate emite decizii cu caracter obligatoriu pentru trezorierii organizațiilor județene în domeniul financiar și patrimonial, în vederea asigurării disciplinei financiare și a unei gestiuni unitare la nivelul întregului Partid.

(4) Trezorierul Partidului acționează sub autoritatea executivă a Președintelui Partidului și pune în aplicare hotărârile financiare ale Biroului Politic Național. Trezorierul deține un drept de veto tehnic, în temeiul căruia poate refuza motivat, în scris, executarea oricărei operațiuni financiare care încalcă legislația în vigoare, reglementările Autorității Electorale Permanente (AEP) sau prezentul Statut.

(5) Trezorierii organizațiilor județene acționează sub autoritatea executivă a președinților organizațiilor județene.

Art. 43 – Atribuțiile trezorierilor

(1) Trezorierii, indiferent de nivelul de organizare, au următoarele atribuții:

a) gestionează fondurile și efectuează operațiunile financiare, potrivit legii și hotărârilor organismelor de conducere competente;

b) organizează și conduc contabilitatea, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, republicată;

c) întocmesc proiectul bugetului anual de venituri și cheltuieli și îl înaintează organismului de conducere competent, prevăzut de art. 31 lit. n) și art. 35 lit. t);

d) colaborează cu comisia de cenzori corespunzătoare nivelului lor, pentru respectarea normelor legale și statutare privind finanțarea activității politice.

(2) Trezorierul Partidului exercită și următoarele atribuții:

a) ține evidența centralizată a activelor și a bunurilor mobile și imobile ce alcătuiesc patrimoniul Partidului, pe baza raportărilor transmise de structurile județene;

b) întocmește raportul anual privind veniturile și cheltuielile Partidului, pe baza rapoartelor transmise de organizațiile județene potrivit alin. (3) lit. b), pe care îl prezintă Biroului Politic Național și care se depune la Autoritatea Electorală Permanentă în termenul prevăzut de lege.

(3) Trezorierul organizației județene exercită și următoarele atribuții:

a) furnizează datele necesare centralizării la nivel național;

b) întocmește raportul anual privind veniturile și cheltuielile organizației județene pentru exercițiul financiar precedent, pe care îl prezintă Biroului Executiv Județean și îl înaintează Trezorierului Partidului până la data de 1 martie a anului următor.

Art. 44 – Incompatibilități și condiții de eligibilitate

(1) Nu pot fi desemnate sau alese în funcția de trezorier:

a) persoanele care au fost condamnate penal prin hotărâre judecătorească definitivă pentru fapte de corupție, delapidare, fals, spălare de bani sau alte infracțiuni economico-financiare;

b) rudele de gradul I sau II ale Președintelui Partidului, Secretarului General sau ale membrilor comisiilor de cenzori.

(2) Funcția de trezorier, indiferent de nivel, este incompatibilă cu orice funcție în cadrul organismelor de conducere ale Partidului, cu excepția calității de membru de drept pe care o deține în organismul de conducere competent.

(3) Organizarea, atribuțiile detaliate, incompatibilitățile și procedurile de lucru ale trezorierilor sunt reglementate prin regulament intern aprobat de Biroul Politic Național, la propunerea Trezorierului Partidului.

Capitolul IX. Organismul doctrinar

Art. 45 – Rolul și statutul Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină

(1) Consiliul Național pentru Identitate și Doctrină este organismul doctrinar suprem al Partidului, având rolul de a garanta coerența ideologică, integritatea doctrinară și consecvența mesajului politic, precum și protejarea valorilor și principiilor fundamentale asumate prin Statut și prin Programul politic al Partidului.

(2) Consiliul funcționează autonom față de toate celelalte organisme interne ale Partidului și are următoarele atribuții:

a) formare și educație doctrinară a membrilor Partidului, în vederea consolidării identității și culturii politice a Partidului, putând organiza sau sprijini programe de pregătire politică, școli de formare, dezbateri, conferințe, publicații și alte manifestări cu caracter ideologic;

b) emiterea de opinii asupra interpretării oficiale a principiilor și valorilor fundamentale ale Partidului, din oficiu sau la sesizare, în condițiile prezentului Statut;

c) avizarea consultativă a candidaturilor și a propunerilor de numire prevăzute de prezentul Statut, inclusiv prin autosesizare ori de câte ori există indicii privind o incompatibilitate doctrinară cu privire la orice candidat sau persoană propusă pentru numire;

d) emiterea de opinii în cauzele disciplinare care privesc încălcarea principiilor și valorilor fundamentale ale Partidului, la solicitarea comisiilor de arbitraj și integritate, precum și sesizarea unor asemenea abateri, în condițiile prezentului Statut.

Art. 46 – Componența și condițiile de eligibilitate

(1) Consiliul este alcătuit dintr-un număr impar de membri, cuprins între 5 și 11, incluzând Președintele, desemnați dintre persoane care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) autoritate morală și profesională recunoscută;

b) expertiză recunoscută în domenii relevante pentru identitatea Partidului, atestată prin studii de specialitate, prin activitate profesională, publicistică ori culturală sau prin contribuție la rezistența și memoria anticomunistă;

c) calitatea de membru al Partidului de cel puțin 2 ani la data desemnării.

(2) Din componența Consiliului fac parte permanent minimum doi reprezentanți ai categoriilor istorice de rezistență și opoziție față de regimul comunist ori urmași ai acestora, aceștia fiind incluși în numărul total prevăzut la alin. (1).

(3) Sunt reprezentanți ai categoriilor istorice persoanele care au opus rezistență regimului totalitar comunist prin fapte dovedite, inclusiv prin luptă armată, detenție politică, dizidență civică ori culturală, sau prin alte acte de opoziție și demnitate în fața represiunii.

(4) Membrii Consiliului, în afara Președintelui, nu pot face parte din niciun alt organism intern al Partidului, cu excepția celui în care dobândesc calitatea de membru de drept ca urmare a unui mandat obținut prin alegeri locale, parlamentare sau europarlamentare.

Art. 47 – Desemnarea și funcționarea Consiliului

(1) Consiliul este condus de un președinte, desemnat de Congres la propunerea Biroului Politic Național. Președintele este membru de drept al Biroului Politic Național, cu rangul de vicepreședinte al Partidului.

(2) Membrii Consiliului sunt aleși de Consiliul Național al Reprezentanților, la propunerea președintelui.

(3) Consiliul se constituie în prima sa ședință, convocată de președinte în termen de cel mult 60 de zile de la alegerea membrilor săi de către Consiliul Național al Reprezentanților. Mandatul Consiliului începe la data constituirii.

(4) Consiliul se întrunește trimestrial în ședință ordinară și ori de câte ori este necesar în ședință extraordinară, la solicitarea președintelui, a Biroului Politic Național sau a majorității membrilor Consiliului.

(5) Consiliul adoptă opinii și avize în ședințe la care participă minimum două treimi din totalul membrilor, cu votul majorității simple a celor prezenți.

(6) Membrii Consiliului au obligația de a se abține de la emiterea avizului, respectiv a opiniei, în caz de conflict de interese sau lipsă de imparțialitate față de candidatul avizat ori față de persoana cercetată disciplinar, în condițiile stabilite prin regulamentul intern.

(7) În caz de vacanță a funcției de Președinte al Consiliului ori de imposibilitate temporară de exercitare a acesteia, Președintele Partidului desemnează un înlocuitor dintre membrii Consiliului.

(8) Organizarea internă, atribuțiile detaliate și procedurile de lucru ale Consiliului sunt reglementate prin regulament intern aprobat de Consiliul Național al Reprezentanților.

Art. 48 – Opinia de interpretare doctrinară

(1) Opinia consultativă de interpretare doctrinară este actul prin care Consiliul Național pentru Identitate și Doctrină se pronunță asupra înțelesului oficial al principiilor și valorilor fundamentale ale Partidului prevăzute la art. 5 și în Programul politic al Partidului.

(2) Consiliul se sesizează din oficiu ori la cererea Președintelui Partidului, a Biroului Politic Național, a Consiliului Național al Reprezentanților sau a președinților organizațiilor județene.

(3) Consiliul emite opinia de interpretare doctrinară în termen de 60 de zile de la sesizare. Opinia se comunică solicitantului și Secretariatului General.

(4) Opiniile de interpretare doctrinară constituie repere obligatorii de interpretare în avizele de compatibilitate ulterioare și în opiniile emise în proceduri disciplinare.

Art. 49 – Avizarea candidaturilor și a propunerilor de numire

(1) Incompatibilitatea doctrinară este situația în care pozițiile exprimate public ori conduita publică a unei persoane, manifestate în mod repetat și asumat, se află în contradicție vădită cu principiile și valorile fundamentale ale Partidului prevăzute la art. 5 și în Programul politic al Partidului și aduc prejudicii grave imaginii, intereselor sau unității Partidului.

(2) Avizul consultativ de compatibilitate doctrinară este actul prin care Consiliul se pronunță asupra compatibilității unei candidaturi ori propuneri de numire cu principiile și valorile fundamentale ale Partidului prevăzute la art. 5 și în Programul politic. Consiliul se pronunță din oficiu, ori de câte ori există indicii privind o incompatibilitate doctrinară în sensul alin. (1), ori la sesizarea Președintelui Partidului sau a organismului de conducere competent să aprobe ori să valideze candidatura sau propunerea.

(3) Avizul se emite, în cazul candidaturilor, cu cel puțin 24 de ore înainte de expirarea termenului de depunere a candidaturii la autoritatea electorală competentă, iar în cazul propunerilor de numire, cel mai târziu cu 24 de ore înainte de ședința în care organismul de conducere competent urmează să se pronunțe asupra propunerii. Necomunicarea avizului în aceste termene nu împiedică adoptarea hotărârii asupra candidaturii ori a propunerii de numire.

(4) Organismul de conducere competent analizează expres avizul și motivează orice soluție adoptată în divergență cu acesta.

(5) Modalitățile concrete de sesizare, examinare și comunicare a avizului se stabilesc prin regulamentul intern.

Art. 50 – Rolul Consiliului în cauzele disciplinare

(1) Opinia în cauzele disciplinare este actul consultativ prin care Consiliul se pronunță, la solicitarea comisiei de arbitraj și integritate competente, asupra încălcării principiilor și valorilor fundamentale ale Partidului prevăzute la art. 5 și în Programul politic, într-o cauză disciplinară aflată pe rolul acesteia.

(2) Solicitarea opiniei este obligatorie în cauzele care privesc abateri întemeiate, în tot sau în parte, pe încălcarea principiilor și valorilor fundamentale ale Partidului.

(3) Consiliul emite opinia în termen de cel mult 15 zile de la data primirii solicitării. Necomunicarea opiniei în termen nu împiedică soluționarea cauzei de către comisia de arbitraj și integritate.

(4) Comisia de arbitraj și integritate analizează expres opinia și motivează orice soluție adoptată în divergență cu aceasta.

(5) Consiliul poate sesiza comisia de arbitraj și integritate competentă cu privire la faptele care privesc încălcarea principiilor și valorilor fundamentale ale Partidului, cu aplicarea corespunzătoare a art. 17.

Capitolul X. Organismele consultative

Art. 51 – Inițiativa politică

(1) Orice membru al Partidului are dreptul de a propune o moțiune politică în cadrul Adunării Locale a organizației din care face parte.

(2) Moțiunea care vizează politici de interes local, dacă este adoptată de Adunarea Locală, devine parte a Programului politic local al Partidului.

(3) Moțiunea adoptată de Adunarea Locală care vizează politici județene sau naționale se supune dezbaterii Adunării Județene a Reprezentanților, prin reprezentanții organizației locale în acest organism.

(4) Moțiunea care vizează politici de interes județean, dacă este adoptată de Adunarea Județeană a Reprezentanților, devine parte a programului politic județean al Partidului.

(5) Moțiunea adoptată de Adunarea Județeană a Reprezentanților care vizează politici naționale se transmite, prin președintele organizației județene, Consiliului Național al Reprezentanților și comisiilor de specialitate naționale competente.

(6) Moțiunile transmise la nivel național fundamentează, după natura lor, politicile sectoriale elaborate de comisiile de specialitate naționale și aprobate de Consiliul Național al Reprezentanților, respectiv orientările programatice majore aprobate de același organism.

(7) Moțiunile care vizează principiile sau valorile fundamentale ale Partidului pot genera propuneri de modificare a Programului politic, pe care Președintele Partidului le supune aprobării Congresului.

Art. 52 – Comisiile de specialitate

(1) Comisiile de specialitate sunt organismele consultative ale Partidului, organizate pe domenii sectoriale, în cadrul cărora se desfășoară activitatea de analiză, fundamentare și elaborare a politicilor publice, în vederea pregătirii Partidului pentru actul de guvernare. Activitatea lor se subsumează valorilor doctrinare conservatoare asumate de Partid prin prezentul Statut și prin Programul politic.

(2) Comisiile de specialitate funcționează la nivel național și se pot organiza și la nivel județean. Înființarea lor se aprobă de organismul de conducere competent.

(3) În comisiile de specialitate pot fi cooptați, alături de membri ai Partidului, specialiști independenți politic, recunoscuți pentru expertiza în domeniul de activitate al comisiei.

(4) Comisiile de specialitate sunt conduse de un președinte, desemnat de organismul de conducere competent. Președintele fiecărei comisii de specialitate naționale este membru de drept al Consiliului Național al Reprezentanților.

(5) Comisiile de specialitate de nivel național sunt următoarele:

a) Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională;

b) Comisia pentru administrație și reforma statului;

c) Comisia pentru justiție și drepturi cetățenești;

d) Comisia pentru economie, finanțe și mediu de afaceri;

e) Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală;

f) Comisia pentru familie și educație;

g) Comisia pentru sănătate, muncă și solidaritate socială;

h) Comisia pentru cultură, patrimoniu spiritual și memorie națională;

i) Comisia pentru politică externă și afaceri europene;

j) Comisia pentru românii de pretutindeni și reîntregire națională.

(6) Comisia de specialitate se constituie în termen de cel mult 60 de zile de la desemnarea președintelui acesteia. Mandatul comisiei de specialitate începe la data constituirii.

Art. 53 – Consultarea comisiilor de specialitate la numiri

(1) Înainte de a aproba o propunere de numire într-o funcție publică numită, în sensul art. 6 lit. n), organismele de conducere competente ale Partidului vor cere punctul de vedere al comisiei de specialitate în domeniul căreia se încadrează propunerea.

(2) Președintele comisiei de specialitate consultă membrii acesteia și întocmește un punct de vedere motivat, pe care îl transmite organismului de conducere competent.

(3) Persoana propusă și președintele comisiei de specialitate pot fi invitați să participe la ședința organismului de conducere competent în care se dezbate propunerea de numire.

Art. 54 – Consiliul Național pentru Politici Publice

(1) Consiliul Național pentru Politici Publice reunește președinții comisiilor de specialitate naționale. Președintele Partidului este membru de drept al Consiliului.

(2) Consiliul Național pentru Politici Publice este condus de un președinte, desemnat de Congres la propunerea Biroului Politic Național. Președintele este membru de drept al Biroului Politic Național, cu rangul de vicepreședinte al Partidului.

(3) Consiliul se constituie în prima sa ședință, convocată de Președintele Consiliului în termen de cel mult 60 de zile de la desemnarea sa de către Congres. Mandatul Consiliului începe la data constituirii.

(4) Atribuțiile Consiliului Național pentru Politici Publice sunt următoarele:

a) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea comisiilor de specialitate naționale, asigurând unitatea de concepție și coerența doctrinară a politicilor sectoriale;

b) supune aprobării Consiliului Național al Reprezentanților politicile sectoriale elaborate de comisiile de specialitate naționale;

c) elaborează Programul de Guvernare al Partidului, integrând politicile sectoriale ale comisiilor de specialitate într-o viziune coerentă cu doctrina și Programul politic al Partidului;

d) furnizează organismelor de conducere ale Partidului analize, evaluări și propuneri privind politicile publice, la cererea acestora sau din proprie inițiativă.

(5) În caz de vacanță a funcției de Președinte al Consiliului ori de imposibilitate temporară de exercitare a acesteia, înlocuitorul este președintele Comisiei pentru economie, finanțe și mediu de afaceri.

(6) Organizarea internă, atribuțiile detaliate și procedurile de lucru ale Consiliului Național pentru Politici Publice și ale comisiilor de specialitate sunt reglementate prin regulament intern aprobat de Consiliul Național al Reprezentanților.

Capitolul XI. Organismele de control financiar intern

Art. 55 – Rolul comisiilor de cenzori

Comisia Națională de Cenzori și comisiile județene de cenzori sunt organisme autonome de control financiar intern, având atribuția de a verifica activitatea financiară, economică și administrativă a Partidului, la nivelul corespunzător de organizare.

Art. 56 – Componență, constituire și incompatibilități

(1) Comisia Națională de Cenzori și fiecare comisie județeană de cenzori sunt alcătuite din câte trei membri, aleși potrivit art. 33 alin. (7) lit. f) și, respectiv, art. 30 alin. (5) lit. c). Cel puțin unul dintre membrii fiecărei comisii trebuie să aibă calitatea de expert contabil ori de contabil autorizat, în condițiile legii, sau studii superioare economice.

(2) În termen de 15 zile de la data alegerii, membrii fiecărei comisii desemnează, prin vot secret, președintele acesteia. Funcția de președinte poate fi exercitată exclusiv de un membru care deține studii superioare economice, iar, în cazul Comisiei Naționale de Cenzori, de un membru cu studii economice superioare și experiență în audit sau control bugetar.

(3) Comisia Națională de Cenzori și fiecare comisie județeană de cenzori se constituie la data desemnării președintelui, potrivit alin. (2).

(4) Membrii Comisiei Naționale de Cenzori și ai comisiilor județene de cenzori nu pot face parte din niciun alt organism intern al Partidului, cu excepția celui în care dobândesc calitatea de membru de drept ca urmare a unui mandat obținut prin alegeri locale, parlamentare sau europarlamentare.

(5) Organizarea internă, atribuțiile detaliate, incompatibilitățile și procedurile de lucru ale Comisiei Naționale de Cenzori și ale comisiilor județene de cenzori sunt reglementate prin regulament intern aprobat de Consiliul Național al Reprezentanților.

Art. 57 – Atribuțiile comisiilor de cenzori

(1) În exercitarea controlului financiar intern, comisiile de cenzori, la nivelul corespunzător de organizare:

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul Partidului și legalitatea operațiunilor financiare;

b) verifică execuția bugetară și concordanța acesteia cu bugetul de venituri și cheltuieli aprobat;

c) verifică ținerea corectă și la zi a evidențelor financiar-contabile, potrivit legii;

d) verifică respectarea dispozițiilor legale privind finanțarea activității Partidului;

e) verifică raportul privind veniturile și cheltuielile întocmit de trezorier pentru fiecare exercițiu financiar, anterior transmiterii acestuia;

f) sesizează organismele de conducere competente cu privire la neregulile constatate și formulează recomandări pentru remedierea acestora.

(2) Comisia Națională de Cenzori verifică și respectarea obligațiilor de raportare către Autoritatea Electorală Permanentă, potrivit art. 43 alin. (2) lit. b).

(3) Comisiile județene de cenzori exercită și controlul activității financiare a organizațiilor locale din județ, pe baza documentelor justificative transmise de birourile executive locale.

(4) Comisiile de cenzori au acces la toate documentele și informațiile necesare exercitării atribuțiilor lor, iar organismele și persoanele care administrează patrimoniul Partidului sunt obligate să le pună la dispoziție.

Art. 58 – Rapoarte și descărcare de gestiune

(1) Comisia Națională de Cenzori întocmește, înaintea fiecărui Congres, un raport detaliat privind execuția bugetară, administrarea patrimoniului și gestiunea financiară a Partidului, în urma verificării activității organismelor și persoanelor care exercită atribuții în aceste domenii, pe baza documentelor financiar-contabile relevante. Raportul cuprinde concluzii și propuneri privind descărcarea de gestiune, potrivit art. 33 alin. (7) lit. h).

(2) Comisia Județeană de Cenzori elaborează, la finalul fiecărui mandat al Adunării Județene a Reprezentanților, un raport detaliat privind execuția bugetară, administrarea patrimoniului și gestiunea financiară a organizației județene și a structurilor subordonate, în urma verificării activității organismelor și persoanelor care exercită atribuții în aceste domenii. Raportul cuprinde concluzii și propuneri privind descărcarea de gestiune, potrivit art. 30 alin. (5) lit. f).

(3) Acordarea descărcării de gestiune nu împiedică atragerea răspunderii disciplinare, civile, contravenționale sau penale pentru fapte ori împrejurări care au fost ascunse ori prezentate în mod inexact organismului competent.

Capitolul XII. Organismele jurisdicționale interne

Art. 59 – Dispoziții generale și statutul membrilor

(1) Autoritatea jurisdicțională internă a Partidului este formată din Comisia Națională de Arbitraj și Integritate și comisiile județene de arbitraj și integritate, învestite cu exercitarea funcției de judecată internă în litigiile și cauzele disciplinare.

(2) Comisiile de arbitraj și integritate sunt organisme autonome și independente față de toate structurile de conducere ale Partidului, în temeiul principiului separației funcționale între organismele interne, și își exercită atribuțiile cu obiectivitate și imparțialitate, în conformitate cu prezentul Statut și cu regulamentul intern.

(3) Comisia Națională de Arbitraj și Integritate exercită atribuții de coordonare normativă și metodologică asupra comisiilor județene de arbitraj și integritate, asigurând coerența standardelor procedurale și unitatea regulilor de organizare și funcționare.

(4) Membrii comisiilor de arbitraj și integritate nu pot fi revocați sau înlocuiți din funcție înainte de expirarea mandatului, decât în caz de deces, demisie, incapacitate permanentă constatată sau încălcare gravă a dispozițiilor statutare, stabilită printr-o procedură disciplinară încheiată prin hotărâre definitivă.

(5) Membrii comisiilor de arbitraj și integritate nu pot face parte din niciun alt organism intern al Partidului și nu pot exercita nicio altă funcție ori însărcinare în cadrul acestuia, la niciun nivel de organizare.

(6) Organizarea internă, atribuțiile detaliate, regimul incompatibilităților și procedurile de lucru ale comisiilor de arbitraj și integritate, inclusiv procedura de soluționare a cauzelor disciplinare și a contestațiilor privind revocarea organismelor de conducere și candidaturile, sunt reglementate prin regulament intern aprobat de Consiliul Național al Reprezentanților.

Art. 60 – Competența jurisdicțională

(1) Comisiile de arbitraj și integritate soluționează următoarele cauze:

a) cauzele disciplinare, potrivit art. 17 alin. (4);

b) contestațiile privind candidaturile, în conformitate cu art. 68 alin. (2);

c) contestațiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Politic Național în materia revocării organismelor de conducere ale organizațiilor teritoriale, potrivit art. 36 alin. (4).

(2) Atunci când o comisie județeană de arbitraj și integritate nu își poate exercita atribuțiile, soluționarea cauzelor aflate pe rolul acesteia revine unei alte comisii județene de arbitraj și integritate, desemnată de Comisia Națională de Arbitraj și Integritate, de regulă pe criteriul proximității geografice.

(3) În cazul în care Comisia Națională de Arbitraj și Integritate nu se poate constitui legal, aceasta se completează cu președinți ai comisiilor județene de arbitraj și integritate desemnați prin tragere la sorți, potrivit regulamentului intern.

(4) Cercetarea disciplinară a unui membru al Comisiei Naționale de Arbitraj și Integritate, declanșată potrivit art. 17 alin. (3), se soluționează de un complet special format din trei președinți ai comisiilor județene de arbitraj și integritate, desemnați prin tragere la sorți, potrivit regulamentului intern.

Art. 61 – Componența și organizarea comisiilor

(1) Comisia Națională de Arbitraj și Integritate este alcătuită din trei membri, aleși de Congres la propunerea Biroului Politic Național. Pot fi aleși doar membri care dețin studii superioare și probitate, iar președintele acesteia trebuie să aibă și experiență profesională în domeniul juridic.

(2) Fiecare comisie județeană de arbitraj și integritate este compusă din trei membri, aleși de Adunarea Județeană a Reprezentanților, la propunerea Biroului Executiv Județean. Aceștia trebuie să aibă studii superioare și să fie cunoscuți ca persoane integre, iar președintele trebuie să dețină studii superioare juridice.

(3) În termen de 15 zile de la alegere, membrii fiecărei comisii desemnează dintre ei, prin vot secret, un președinte. Comisia se constituie la data desemnării președintelui.

Capitolul XIII. Procedura de selecție, desemnare și validare a candidaturilor

Art. 62 – Condiții generale de eligibilitate

Pe lângă condițiile de eligibilitate prevăzute de lege, candidații Partidului pentru funcții publice elective trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) calitatea de membru cu drept de vot al Partidului;

b) competență profesională adecvată funcției pentru care candidează;

c) integritate și conduită publică compatibilă cu valorile și principiile doctrinare ale Partidului prevăzute la art. 5.

Art. 63 – Documentația de candidatură

(1) Candidații depun, la înregistrarea candidaturii, următoarele documente:

a) curriculum vitae;

b) declarație pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate prevăzute de lege;

c) cazier judiciar;

d) declarație de asumare doctrinară, prin care confirmă cunoașterea, asumarea și angajamentul de a respecta și promova principiile doctrinare fundamentale ale Partidului prevăzute la art. 5, atât în activitatea internă, cât și în exercitarea funcției pentru care candidează.

(2) Lipsa unuia dintre documentele prevăzute la alin. (1) atrage respingerea candidaturii.

Art. 64 – Condiții de vechime

(1) Pentru a candida din partea Partidului, este necesară o vechime minimă în calitatea de membru, după cum urmează:

a) minimum 6 luni pentru funcții locale;

b) minimum 1 an pentru funcții județene;

c) minimum 2 ani pentru funcții parlamentare și europarlamentare;

d) minimum 4 ani pentru funcția de Președinte al României.

(2) Prin excepție de la cerințele de vechime prevăzute la alin. (1), Biroul Politic Național poate dispune derogări motivate, în cazuri justificate de contribuția la afirmarea identității naționale în teritoriile istorice românești din afara granițelor, de notorietate publică sau de interesul strategic al Partidului.

Art. 65 – Incompatibilități și interdicții

(1) Nu pot candida din partea Partidului persoanele care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 62, precum și:

a) persoanele excluse din Partid, în primii 3 ani de la data excluderii;

b) persoanele care au avut calitatea de membru sau de candidat al altei formațiuni politice în ultimii 2 ani anteriori înregistrării candidaturii.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a) și b), Biroul Politic Național poate aproba candidatura unei persoane, în considerarea interesului Partidului.

(3) Alte incompatibilități pot fi stabilite prin regulamentele interne ale Partidului, în măsura în care nu contravin prezentului Statut și legislației aplicabile.

Art. 66 – Desemnarea candidaturilor

Candidaturile se propun, se aprobă și se validează pe niveluri ierarhice, după cum urmează:

a) pentru funcțiile locale, respectiv primar și consilier local, candidaturile se propun de Biroul Executiv Local, se aprobă de Adunarea Locală și se validează de Biroul Executiv Județean sau, după caz, de Biroul Executiv al Municipiului București. Prin excepție, pentru funcțiile de primar al municipiilor reședință de județ și pentru primarii de sector ai Municipiului București, validarea se face de Biroul Politic Național;

b) pentru funcțiile județene și ale Municipiului București, respectiv președinte al consiliului județean, consilier județean, primar general și consilier general, candidaturile se propun de Biroul Executiv Județean sau de Biroul Executiv al Municipiului București, se aprobă de Adunarea Județeană a Reprezentanților sau de Adunarea Municipală a Reprezentanților și se validează de Biroul Politic Național;

c) pentru funcțiile parlamentare, candidaturile se propun de Birourile Executive Județene, de Biroul Executiv al Municipiului București sau de Birourile Executive Regionale, se aprobă de Adunările Județene ale Reprezentanților, de Adunarea Municipală a Reprezentanților sau de Adunările Regionale ale Reprezentanților și se validează de Biroul Politic Național;

d) pentru alegerile europarlamentare, candidaturile se propun de Biroul Politic Național și se aprobă de Consiliul Național al Reprezentanților. Aprobarea produce, în mod corespunzător, efectele validării prevăzute la art. 67;

e) pentru funcția de Președinte al României, candidatura se propune de Consiliul Național al Reprezentanților, iar candidatul se desemnează de Congres.

Art. 67 – Reguli comune de validare și depunere a candidaturilor

(1) Validarea candidaturilor se realizează de către organismele de conducere competente, potrivit art. 66 și art. 6 lit. f), prin verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 62–65, ținând seama de avizul consultativ al Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină, atunci când acesta a fost emis în condițiile art. 49.

(2) Hotărârea asupra candidaturilor poate dispune validarea, respingerea ori modificarea acestora. Respingerea ori modificarea pot fi dispuse pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 62–64, pentru incidența unei interdicții prevăzute la art. 65, pentru incompatibilitate doctrinară în sensul art. 49 alin. (1) ori pentru motive temeinice care țin de interesul politic al Partidului.

(3) Hotărârile de validare a candidaturilor sunt definitive în cadrul procedurii interne a Partidului.

(4) Candidaturile validate se prezintă autorității electorale competente sub semnătura Președintelui Partidului sau a unui împuternicit desemnat de acesta, în condițiile legii.

Art. 68 – Contestarea hotărârilor privind candidaturile

(1) Hotărârile de modificare sau respingere a candidaturilor pot fi contestate, în termen de 48 de ore de la comunicare, de către candidatul vizat.

(2) Contestația se soluționează în termen de cel mult 5 zile de la înregistrare, de către Comisia Județeană de Arbitraj și Integritate, pentru hotărârile Birourilor Executive Județene, respectiv de Comisia Națională de Arbitraj și Integritate, pentru hotărârile Biroului Politic Național și ale Consiliului Național al Reprezentanților.

(3) Dispozițiile art. 17 alin. (5), (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.

(4) Hotărârile comisiilor de arbitraj și integritate pronunțate în contestație sunt definitive în cadrul procedurii interne a Partidului.

Art. 69 – Regulament intern

(1) Dispozițiile prezentului capitol se completează prin regulament intern aprobat de Biroul Politic Național, la propunerea Secretariatului General, cu privire la procedura de selecție, desemnare și validare a candidaturilor și la organizarea campaniilor electorale ale Partidului pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.

(2) Regulamentul se adoptă cu respectarea prevederilor prezentului Statut și nu poate adăuga la acestea sau deroga de la acestea.

CAPITOLUL XIV. Patrimoniul și finanțarea Partidului

Art. 70 – Patrimoniul Partidului

(1) Patrimoniul aparține Partidului, care poate deține, în condițiile legii, bunuri mobile și imobile necesare desfășurării activității sale politice și administrative.

(2) Organizațiile teritoriale nu dețin patrimoniu propriu, ci administrează bunurile și gestionează fondurile Partidului în limita împuternicirii acordate de Biroul Politic Național, potrivit art. 19 alin. (2), cu obligația de a raporta structurii ierarhic superioare, în condițiile prezentului Statut și ale regulamentelor interne.

Art. 71 – Administrarea patrimoniului și bugetul

(1) Patrimoniul Partidului este administrat de organismele de conducere competente, potrivit art. 31 alin. (6) lit. l) și art. 35 alin. (6) lit. s), în condițiile legii și ale prezentului Statut.

(2) Gestionarea fondurilor se realizează prin Trezorierul Partidului și trezorierii organizațiilor județene, iar evidența centralizată a patrimoniului, prin Trezorierul Partidului, potrivit art. 42 alin. (1) și art. 43 alin. (2) lit. a).

(3) Bugetul anual de venituri și cheltuieli se aprobă de organismele de conducere competente, potrivit art. 30 alin. (5) lit. g) și art. 34 alin. (6) lit. l), pe baza proiectelor întocmite potrivit art. 43 alin. (1) lit. c).

(4) Operațiunile de încasări și plăți se efectuează prin conturi bancare în lei și valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.

(5) Primirea donațiilor și a legatelor, precum și evidența contribuțiilor și a cheltuielilor de campanie se realizează prin mandatar financiar, în condițiile legii.

Art. 72 – Evidența, controlul și transparența

(1) Partidul își organizează contabilitate proprie, potrivit legii.

(2) Controlul financiar intern asupra administrării patrimoniului și a execuției bugetare se exercită de comisiile de cenzori, potrivit Capitolului XI.

(3) Partidul îndeplinește obligațiile de raportare, transparență și publicitate privind finanțarea activității sale, în condițiile legii și sub controlul Autorității Electorale Permanente.

Art. 73 – Sursele de finanțare

Sursele de finanțare ale Partidului sunt, în condițiile legii:

a) cotizațiile membrilor;

b) donațiile, legatele și alte liberalități;

c) veniturile provenite din activități proprii, potrivit legii;

d) subvențiile de la bugetul de stat.

Art. 74 – Cotizațiile

(1) Membrii Partidului au obligația de a plăti cotizația, în cuantumul și la termenele stabilite potrivit prezentului Statut.

(2) Nivelul cotizației se stabilește pe niveluri de organizare, în condițiile art. 27 alin. (4) lit. h), art. 30 alin. (5) lit. h) și art. 34 alin. (6) lit. k), iar procentul care se varsă către nivelurile superioare se stabilește de Consiliul Național al Reprezentanților, potrivit art. 34 alin. (6) lit. k).

(3) Plata și evidența încasării cotizațiilor se fac potrivit regulamentului intern.

Art. 75 – Veniturile din activități proprii

Partidul nu poate desfășura activități specifice societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prin excepție, Partidul poate obține venituri, în condițiile legii, din:

a) editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propagandă și cultură politică proprii;

b) organizarea de întruniri și seminarii cu tematică politică, economică sau socială;

c) acțiuni culturale, sportive și distractive;

d) închirierea spațiilor proprii pentru conferințe sau acțiuni social-culturale și pentru organizarea birourilor parlamentare;

e) înstrăinarea terenurilor și clădirilor din patrimoniu, în condițiile și cu termenele prevăzute de lege.

Art. 76 – Subvenția de la bugetul de stat

(1) Partidul poate beneficia de subvenție de la bugetul de stat, în condițiile și cu destinațiile prevăzute de lege.

(2) Veniturile provenite din subvenție nu pot fi folosite pentru alte destinații decât cele prevăzute de lege.

(3) Oportunitatea și eficiența cheltuielilor din subvenție se hotărăsc de Biroul Politic Național, potrivit prezentului Statut și dispozițiilor legale.

CAPITOLUL XV. Încetarea activității

Art. 77 – Încetarea activității Partidului

(1) Partidul își încetează activitatea în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

(2) Autodizolvarea nu poate fi hotărâtă decât în condițiile art. 33 alin. (7) lit. i).

(3) La încetarea activității Partidului, patrimoniul se lichidează potrivit legii. Spațiile deținute cu contract de închiriere de la autoritățile publice se predau acestora în termenele prevăzute de lege.

CAPITOLUL XVI. Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 78 – Dispoziții tranzitorii

(1) Până la alegerea Biroului Politic Național de către primul Congres al Partidului, atribuțiile acestuia sunt exercitate de Comitetul de Inițiativă Națională, organism de conducere provizoriu reglementat prin statutul în vigoare al Partidului, încuviințat de Tribunalul București în dosarul nr. 15617/3/2025.

(2) În această calitate, Comitetul de Inițiativă Națională a desemnat Comitete de Inițiativă Județene, precum și Comitetul de Inițiativă al Municipiului București și Comitete de Inițiativă Regionale în străinătate, cu competența de a organiza structura teritorială a Partidului.

(3) Se confirmă și se mențin toate actele efectuate de Comitetul de Inițiativă Națională, de Comitetele de Inițiativă Județene și de celelalte structuri provizorii desemnate de acesta, în limitele atribuțiilor conferite și sub autoritatea Comitetului de Inițiativă Națională.

(4) Prin derogare de la art. 49 alin. (1) din statutul anterior, primul Congres este constituit din delegați desemnați de Comitetul de Inițiativă Națională din rândul membrilor cu drept de vot, potrivit normei de reprezentare de un delegat la 20 de membri, cărora li se adaugă, ca membri de drept, membrii Comitetului de Inițiativă Națională.

(5) După încetarea atribuțiilor Comitetului de Inițiativă Națională, Biroul Politic Național poate desemna Comitete de Inițiativă în județele în care nu există organizație teritorială statutar constituită și niciun comitet de inițiativă în funcțiune. Comitetele de Inițiativă Județene sunt structuri provizorii, fără personalitate juridică și fără calitatea de organism de conducere statutar, ale căror atribuții se stabilesc prin hotărârea de desemnare.

(6) Până la constituirea statutară a organizațiilor teritoriale, candidaturile pentru alegerile locale și parlamentare se propun de Comitetele de Inițiativă Județene și se aprobă de Biroul Politic Național. Aprobarea produce, în mod corespunzător, și efectele validării prevăzute la art. 66 lit. a) și b), cu respectarea art. 67 alin. (1).

(7) Până la constituirea comisiilor județene de arbitraj și integritate, respectiv a comisiilor județene de cenzori, în condițiile prezentului Statut, competența acestora se exercită de Comisia Națională de Arbitraj și Integritate, respectiv de Comisia Națională de Cenzori.

(8) Până la constituirea unei organizații teritoriale, atribuțiile care revin, potrivit prezentului Statut, secretarului acesteia se exercită de secretarul organizației de nivel imediat superior ori, în lipsa acestuia, de Secretariatul General. Până la constituirea organizației județene, atribuțiile care revin trezorierului acesteia se exercită de Trezorierul Partidului.

(9) Atribuțiile Comitetelor de Inițiativă Județene încetează de drept la data constituirii, în condițiile prezentului Statut, a organizațiilor teritoriale corespunzătoare.

Art. 79 – Dispoziții finale

(1) Prezentul Statut se adoptă de Congresul Partidului, întrunit și constituit potrivit statutului anterior, și intră în vigoare la data rămânerii definitive a hotărârii de admitere a modificării acestuia, pronunțată potrivit art. 25 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice. De la data adoptării de către Congres, prezentul Statut produce efecte în raporturile dintre membri și în privința organismelor interne ale Partidului, devenind opozabil terților de la data intrării în vigoare.

(2) De la data adoptării prezentului Statut de către Congres, atribuțiile Comitetului de Inițiativă Națională încetează, fiind preluate de Biroul Politic Național. Prin excepție, președintele Comitetului de Inițiativă Națională își păstrează exclusiv atribuțiile necesare reprezentării Partidului în raporturile cu autoritățile publice și cu terții, până la intrarea în vigoare a prezentului Statut, potrivit alin. (1).

(3) Dispozițiile de mai jos se aplică începând cu următorul Congres al Partidului:

a) art. 33 alin. (7) lit. d), privind desemnarea Președintelui Consiliului Național pentru Identitate și Doctrină și a Președintelui Consiliului Național pentru Politici Publice;

b) art. 46 alin. (1) lit. c) și art. 64 alin. (1), privind vechimea în calitatea de membru;

c) art. 56 alin. (1) și (2) și art. 61 alin. (1)–(3), privind condițiile de studii și de experiență profesională ale membrilor și președinților comisiilor de cenzori și ai comisiilor de arbitraj și integritate.